• Kocsis Francisko, Alibi pentru aflarea în viaţă, Târgu Mureş, Editura Ardealul, 2024. „Ca să fii acasă/ trebuie să construieşti ca să existe locul/ pe care să-l poţi numi acasă –/ aşa spunea cândva Tamási Áron, secuiul cel mai de vază/ în mica breaslă transilvană a celor de un grai cu el la scris,/ suntem pe lume ca să învăţăm să fim acasă/ pentru vremea scurtă cât ni-e dat să stăm în viaţă.“
***
Doina Cetea, Povestirile Doinei. Amintiri, visuri, plăsmuiri, Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană, 2025. Volumul este o antologie gândită şi alcătuită de Radu Constantinescu. „Anii au trecut, criticii au comentat pozitiv lirica mea, dar ecourile literare ale tinereţii nu îmi dădeau pace. Am continuat să scriu proză (…). Ca scriitor, am parcurs, aşadar, etape diferite, mai liniare sau mai dificile, traseul meu literar a cunoscut meandre neaşteptate (…). Mi-a rămas bucuria simplă a fiecărui poem sau text în proză pe care reuşesc să îl scriu. Cât voi mai putea…“
***
Comemorând după 80 de ani un fapt istoric local – „În anul 1944, evreii din satele Benesat şi Aluniş au fost deportaţi mai întâi la Cehei, iar mai apoi la Auschwitz. Puţini dintre ei s-au mai întors. Amintim numele familiilor ca pe o piedică în calea uitării.“ – Flavius Lucăcel realizează o carte-album, Vecinii, combinând maniera dramaturgică („Cinci monologuri despre om“) cu aceea picturală a „ferestrelor“ cu ştergare, amintind de Lena Constante. Editura Caiete Silvane, cu versiuni în engleză şi ebraică. (L.F.)