Am văzut cometa…

Alocuţiunea E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Austria, cu ocazia celebrării Zilei Naţionale a României*

• Palatul Niederösterreich din Viena, unde a avut loc celebrarea Zilei Naţionale a României.

Viena, 20 noiembrie 2024,

Palais Niederösterreich

Excelenţele voastre,

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Dragi oaspeţi,

Dragi conaţionali,

Anul acesta sărbătorim Ziua noastră naţională într-o constelaţie mai puţin obişnuită. Aceste circumstanţe deosebite trezesc, aşa cum se întâmplă întotdeauna în astfel de momente, atât speranţă, cât şi entuziasm, şi uneori îngrijorare.

Viitorul nostru va fi determinat acum de o serie de scrutine electorale cruciale. Alegerile din SUA s-au încheiat. Austria a ales, de asemenea, şi negociază noua coaliţie guvernamentală. Alegerile pentru Parlamentul European de la începutul lunii iunie vor pune bazele noii arhitecturi politice şi instituţionale a UE. În curând se va constitui şi noua Comisie Europeană, care va începe să lucreze pentru cetăţenii europeni.

Super-anul electoral din România intră abia acum în cea mai fierbinte fază. Pe parcursul a trei sfârşituri de săptămână vom alege noul şef de stat şi noul Parlament.

Plină de aşteptare şi încordare, Europa priveşte acum peste ocean pentru a afla ce le va aduce europenilor noua administraţie americană. Şi noi, europenii, am trăit vremuri mai bune. Indiferent de evoluţiile de peste ocean, Europa trebuie să facă tot posibilul pentru a deveni mai rezilientă şi creativă, mai pregătită pentru viitor.

UE este în prezent înconjurată de un inel de foc, pentru a-l parafraza pe ministrul de externe Schallenberg. Ucraina se găseşte în continuare într-o stare permanentă de asediu şi asigură un zid de apărare care ne protejează şi pe noi, europenii. Conflictele din Orientul Mijlociu se apropie tot mai mult. Vedem aceste conflicte reflectate chiar în inima Europei în demonstraţii de protest, revolte antisemite şi într-un sentiment de îngrijorare şi teamă atât de des reprimat.

Războiul din Ucraina şi consecinţele sale sunt un semnal serios. Cel mai ameninţător avertisment este că asistăm cu toţii la evoluţii şi mai imprevizibile, care anunţă o schimbare majoră de paradigmă în ordinea mondială internaţională. Hărţile politice ale bătrânului continent sunt recolorate în faţa ochilor noştri de mişcările populiste renăscute. Toleranţa, drepturile omului, pacea şi libertăţile fundamentale, inclusiv libera circulaţie a persoanelor şi libertatea de exprimare, pe care le consideram eterne şi inviolabile, sunt în pericol.

Pe măsură ce galaxia Gutenberg se îndreaptă spre crepuscul, dreptul la libertatea de exprimare trece printr-o transformare remarcabilă. Cu toate acestea, noile găuri negre care se erijează în epigoni nu pot fi încă recunoscute cu claritate.

De parcă toate acestea nu erau suficiente, ne preocupă, totodată, foarte mult starea economiei, inflaţia în creştere, demografia europeană în scădere şi migraţia ilegală. Cu toţii ne întrebăm cum vor reuşi politicienii de la nord la sud şi de la est la vest să contracareze aceste stări de fapt.

Doamnelor şi domnilor,

veselia molipsitoare şi încrederea care vă acompaniază în această zi de sărbătoare conferă acestei ceremonii prestigiu, convivialitate şi jovialitate.

Cu toate acestea, ştim din proprie experienţă, din conversaţiile în cadrul familiilor şi din ţările noastre, că în spatele comunicării strălucitoare şi a splendidei puneri în scenă se ascunde multă nervozitate şi furie. Există dorinţa de a vedea totul în negru şi tendinţa de a vedea doar dificultăţile, chiar şi atunci când ar putea exista soluţii bune şi sincere.

Doamnelor şi domnilor,

când marele scriitor german Ernst Jünger a împlinit 100 de ani, a fost întrebat la ce îi place să se gândească raportat la propria sa viaţă. Jünger fusese decorat cu Ordinul Pour le Mérite la frageda vârstă de 19 ani, a participat la ambele războaie mondiale, şi, deşi militar în Armata germană, a devenit mai târziu un adversar al naţional-socialismului. Scriitorul a spus următoarele: Cea mai dragă amintire din copilărie a fost când tatăl său i-a adunat într-o seară pe el şi pe fraţii săi pentru a admira împreună cometa Halley.

Tatăl său le-a spus atunci: „Amintiţi-vă acest moment, pentru că niciunul dintre voi, cu excepţia celui mai tânăr, nu va mai vedea aşa ceva în viaţa sa“.

Din păcate, fratele cel mic a murit primul. 80 de ani mai târziu, Jünger a călătorit în Sumatra, Indonezia, după ce aflase despre revenirea cometei de la ambasadorul german din acea ţară. „Seara, ambasadorul m-a invitat la reşedinţa lui şi mi-a arătat cometa pe cer“, a spus Jünger. „Nu am văzut nimic, dar a fost totuşi un moment special pentru mine să mă aflu în această clipă excepţională din viaţa mea şi să primesc aceste informaţii minunate, a doua oară în viaţă, de la un ambasador“.

Excelenţele voastre,

ne aflăm astăzi, mă aflu astăzi, într-o situaţie similară.

Sunt în principiu de acord cu Ernst Jünger. Există ceva special în a relata despre o situaţie sau despre probleme pe care nu le poţi vedea cu ochiul liber, dar despre care încă se ştie că există.

Desigur, suntem departe de astfel de momente aici şi acum. Analogiile care ar putea fi făcute ar avea doar scopul de a genera eficienţă retorică.

Cu toate acestea, observ că relaţia noastră bilaterală cu Austria este mai bună anul acesta decât acum doi ani.

Doamnelor şi domnilor,

anul 2024 se va încheia în curând. Pe drumul către obiectiv, „pe calea mai lungă către obiectiv“, după cum a spus ministrul federal Karner, s-au realizat progrese şi evoluţii importante.

Poate vom reuşi în decurs de câteva zile sau de la începutul anului viitor să călătorim de la gurile Dunării până în inima Valsului Dunării fără a ne fi controlate paşapoartele. Aş dori să mulţumesc tuturor prietenilor noştri, tuturor statelor membre care ne-au sprijinit pe drumul către acest ţel şi continuă să o facă.

În primul rând, aş dori să mulţumesc ţării noastre gazdă, conducerii Republicii şi mai presus de toate Excelenţelor Lor, domnului preşedinte federal şi domnului cancelar federal, şi, în special, ministerelor afacerilor interne şi afacerilor externe. De asemenea, landurilor şi în special landului Austria Inferioară, în al cărui splendid palat avem onoarea de a sărbători astăzi.

În trecut, noi, românii, aveam o legătură strânsă cu vechea Austrie. Această legătură strânsă a rezistat testului timpului.

Austria este astăzi unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali şi economici ai României. Relaţiile noastre politice s-au dezvoltat dinamic şi împreună am reuşit să semnăm iniţiative importante, precum Strategia UE pentru regiunea Dunării, a cărei preşedinţie o deţine Viena în prezent. Ţările noastre aspiră să contribuie împreună la realizarea celei mai bune versiuni posibile a Uniunii Europene.

Încrederea stă la baza parteneriatului nostru, fiind condiţia elementară pentru o bună cooperare. Faptul că cei mai mari investitori austrieci, unii dintre ei cei mai mari din Europa, sunt prezenţi în România de zeci de ani, în domenii precum energia, bănci şi asigurări, este dovada că avem o cultură primitoare care promovează încrederea.

Energia, băncile şi asigurările sunt cele mai importante părţi ale infrastructurii vieţii moderne. Principiul încrederii joacă un rol esenţial în toate aceste domenii. Deoarece persoanele care îşi investesc economiile în băncile austriece, încheie asigurări de viaţă sau de sănătate cu companii austriece sau consumă gaze prin intermediul antreprenorilor austrieci, pleacă de la premisa că viaţa lor este pe mâini bune cu aceste companii.

Al doilea aspect referitor la încredere: în Austria trăiesc peste 155.000 de români, care formează a doua comunitate ca mărime după germani. După cum auzim de la prietenii noştri austrieci, sunt bine integraţi şi apreciaţi.

În al treilea rând, aş dori să mă refer la un segment al comunităţii româneşti care este invizibil pentru majoritatea austriecilor, dar care îndeplineşte totuşi o funcţie vitală: în sectorul de îngrijire 24 din 24 de ore, cel mai mare grup de angajaţi provine din România. Sunt aproximativ 35.000 de îngrijitoare la domiciliu. Aceste femei se ocupă de persoanele în vârstă care au nevoie de îngrijire, mame şi taţi, bunici, membri de familie, în toată Austria. Nu este o meserie uşoară: necesită multă empatie şi disponibilitate psihologică, o prezenţă constantă, intensă chiar şi în momentele în care gândurile lor se îndreaptă mai degrabă spre propriii copii şi familiile lăsate în urmă în România. Acest domeniu nu poate fi reglementat suficient de bine doar prin măsuri de politică guvernamentală.

Vorbim despre femei, mame şi fiice care sunt uneori ţinute ore în şir în frig sau în soarele arzător la graniţă, în drum spre Austria, şi trebuie să aştepte să treacă de controlul paşapoartelor. Acesta este singurul mod în care îşi pot continua călătoria către Austria pentru a ajunge la cei care au nevoie de ajutorul lor.

Acestor femei li se duce dorul şi sunt aşteptate de ambele părţi ale graniţei. Sunt persoane care, în cele din urmă, prelungesc speranţa de viaţă a semenilor lor austrieci, având grijă de ei. Anul acesta au existat mai multe producţii artistice, filme şi piese de teatru care au explorat tema îngrijirii 24 de ore din 24, creionând astfel o imagine a dependenţei reciproce şi a încrederii reciproce.

Doamnelor şi domnilor,

un ultim cuvânt despre economie: s-ar putea să fi existat dezacorduri politice ici şi colo în ultimii doi ani, dar un lucru este cert: acestea nu au deteriorat legăturile economice puternice.

Recent, la Camera de Comerţ a Austriei a avut loc Summit-ul de Afaceri al Regiunii Dunării, cu un număr mare de reprezentanţi ai părţilor interesate din România.

Prin portul Constanţa, România doreşte să atragă atenţia asupra regiunilor Dunării şi Mării Negre. Constanţa, unul dintre cele mai relevante porturi strategice din Europa, joacă un rol important în contextul măsurilor de sprijin pentru Ucraina, iar regiunea Mării Negre este în curs de modernizare semnificativă din punct de vedere al politicii energetice prin intermediul proiectului OMV Neptun Deep, despre care sigur aţi auzit cu toţii.

Şefa OMV-Petrom, doamna Christina Verchere, a fost invitată săptămâna trecută la Camera de Comerţ a Austriei din Viena în calitate de vorbitor principal. Atât dumneaei, cât şi noi, putem fi mândri că primele molecule de gaz vor fi extrase sub conducerea sa în 2027.

Cu această ocazie, doresc să-mi exprim marea satisfacţie că avem un reprezentant de rang înalt al OMV printre personalităţile care vor lua cuvântul astăzi, domnul Berislav Gašo, vicepreşedinte pentru Energie.

Alături de domnul Gašo, reprezentantul celui mai mare investitor austriac din România, salut şi prezenţa domnului Mihai Bordeanu, directorul general al Dacia, cel mai mare producător român de automobile. S-ar putea, doamnelor şi domnilor, ca cele patru modele Dacia expuse în curte să nu fie cele mai frumoase şi exclusiviste autoturisme, dar sunt încă cele mai bine vândute maşini din Austria!

Dedicăm festivitatea din acest an legăturilor economice strânse dintre ţările noastre. Cu greu poate cineva să descrie mai bine cât de dinamice sunt aceste relaţii economice, decât domnul Gerd Bommer, care a fost mult timp ataşat economic în România, şi care astăzi, reprezentând Camera de Comerţ a Austriei, va vorbi despre cooperarea noastră economică. Adresez mulţumiri în acest moment tuturor vorbitorilor, partenerilor şi mai ales sponsorilor şi susţinătorilor care au făcut posibil acest eveniment de excepţie!

Doamnelor şi domnilor,

discursul meu este poate mai lung decât de obicei, dar numai pentru că am impresia că am văzut cometa.

* Domnul Emil Hurezeanu a fost desemnat ministru de externe în Guvernul României, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2024.