Revista revistelor

Convorbiri literare

Substanţial, în nr. 5/2024, este editorialul semnat de Cassian Maria Spiridon, Corectitudinea politică şi feminismul. Plecând de la studiul semnat de Carrie L. Lukas (un nume de referinţă pentru problematica abordată), Ghidul incorect politic. Despre femei, sex şi feminism, tradus la noi în 2017 (Editura Contra Mundum), analiza, desfăşurată pe nu mai puţin de 11 pagini, merită întreaga atenţie, cu atât mai mult cu cât, între timp, ideologia pe această temă a evoluat într-o direcţie din ce în ce mai alarmant-absurdă. Din acelaşi număr, semnalăm republicarea dialogului pe care Cassian Maria Spiridon l-a avut cu Nicolae Manolescu în urmă cu 25 de ani (în nr. 1, din 1999, al revistei), sub genericul Citesc enorm şi scriu monstruos de mult, şi, de asemenea, într-o oglindă a marii critici din ultimele decenii, dialogul sub semnul lui Eugen Simion – un critic „de consolidare“, al lui George Motroc cu Adrian Dinu Rachieru în marginea volumului Arhipelag critic, publicat în 2023. Alte puncte de interes din bogatul sumar al revistei: ancheta despre Actualitatea Junimismului, axată pe întrebări vizând însăşi problematica literaturii actuale, cu răspunsul istoricului literar Mircea Popa, continuarea eseului semnat de Antonio Patraş, Pentru Moldova. Un ucenic neascultător al lui P.P. Carp (II), având ca subiect „miza polemică“ pe care a stârnit-o de-a lungul timpului volumul lui D.V. Barnoschi, Originile democraţiei române… Şi, de asemenea, rubrica Simonei Modreanu, Actualitatea franceză, în care autoarea se opreşte asupra romanului încununat cu Marele Premiu al Academiei Franceze din 2023, Une façon d’aimer (Un mod de a iubi), semnat de Dominique Barbéris, analizat sub o idee preliminară precum: „În sfârşit, un roman care nu ambiţionează să rescrie istoria – mică sau mare –, ori să rezolve probleme sociale, politice, ecologice, morale ale planetei, ci doar să-şi regăsească vocaţia primitivă, aceea de instrument privilegiat de cunoaştere adâncă, o cunoaştere «altfel», care răstoarnă exteriorul în interior şi îl reflectă prin mijloace specifice“.

Articole incitante şi în nr. 6/2024. Semnalăm, ca atare, editorialul directorului revistei având ca temă teza de doctorat a lui G. Călinescu, susţinută la Universitatea din Iaşi, în 1936, cu nuvela eminesciană Avatarii faraonului Tlà. Prilej pentru a marca, alături de amănuntele legate de contextul epocii şi însemnătatea doctoratului lui G. Călinescu pentru propria evoluţie profesională şi spirituală, repere importante din viaţa şi opera marelui critic, de la naşterea căruia s-au împlinit 125 de ani. Continuă ancheta despre Actualitatea Junimismului (cu răspunsurile lui Constantin Cubleşan şi Gellu Dorian), ca şi Jurnalul ideatic al lui Gheorghe Grigurcu. Din bogatul sumar, obişnuit, al revistei, semnalăm, de asemenea, articolele semnate de Mircea Popa şi Elena Bondor despre Ioan Petru Culianu, comentariul critic aparţinând lui Antonio Patraş, Mărturisirea trupului. Către o nouă formă de intimitate, în marginea unora dintre scrierile combativului scriitor interbelic D.V. Barnoschi, ca şi atractiva rubrică a Simonei Modreanu, Actualitatea franceză, vorbind de această dată despre Proust, roman familial, de Laure Murat, distins cu premiul Médicis essai 2023. O atenţie aparte, din acelaşi număr, pentru comentariul întreprins de Ioan Lascu la volumul Ilarie Voronca, Journal inédit suivi de Beauté de ce monde (Poèmes, 1940/ 1946), apărut în 2018, în coordonarea lui Petre Răileanu şi Christophe Dauphin, la Les Hommes sans Épaules éditions, criticul oprindu-se cu precădere asupra paginilor răscolitoare din Jurnalul inedit al lui Voronca, ce-i preced neaşteptata şi dramatica sinucidere. (L.F.)