Vestiar

• Monarhia Habsburgică (1848-1918), volumele I-VI, ediţii în limba română coordonate şi îngrijite de Rudolf Gräf, traducere de Loránd Mádly, Nicolae Teşculă şi Sandra Hirsch, Polirom în coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2024. Cele şase volume sunt o sinteză a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848-1918, apărute la Viena sub egida Academiei de Ştiinţe a Austriei între anii 1972 şi 2018, în 12 volume, în 18 tomuri, şi care restituie istoria acestui stat pe mii de pagini: istorie politică, diplomaţie şi politică externă, economie, sistem juridic, administrativ şi parlamentarism, istoria confesiunilor, culturii şi învăţământului, evoluţii demografice, evoluţia şi articularea sentimentelor naţionale şi a mişcărilor de emancipare naţională, organizarea militară şi războaiele monarhiei, inclusiv monarhia dualistă în Primul Război Mondial, elaborate de specialişti din întreaga Europă şi din SUA. „Textele aduc o contribuţie esenţială la cunoaşterea monarhiei dunărene şi mai ales la evidenţierea efectelor de durată ale stăpânirii austriece în provinciile româneşti sau la detalierea relaţiilor dintre Regatul României şi Imperiul Habsburgic sau (între 1867 şi 1918) cel Austro-Ungar. Viziunile reputaţilor istorici ai vremii vor putea fi de acum coroborate mai uşor cu cercetările şi concluziile specialiştilor din România, îmbunătăţind astfel fresca reconstituirii trecutului comun european, în spiritul adevărului omeneşte posibil, mereu perfectibil.“ (Ioan-Aurel Pop)

• Confruntare, colaborare şi convieţuire în Europa Centrală din Evul Mediu până în contemporaneitate. Lucrările Comisiei mixte de istorie româno-ungare, Arad, 26-29 octombrie 2022/ Konfrontáció, együttmðködés és együttélés Közép-Európában a középkortól napjainkig. A Román-Magyar történelmi vegyes bizottság munkálatai, Arad, 2022. október 26-29./ Confrontation, Collaboration and Coexistence in Central Europe from the Middle Ages to the Contemporary Era.Proceedings of the Joint Romanian-Hungarian History Commission, Arad, 26–29 October 2022, coord. Ioan Bolovan, Remus Câmpeanu, Corneliu Pădurean, Doru Sinaci; Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2024. Volumul reuneşte comunicările prezentate de participanţii la lucrările Comisiei mixte de istorie româno-maghiare care au avut loc la Arad, între 26 şi 29 octombrie 2022, când s-au împlinit 50 de ani de la înfiinţarea acestei comisii. Jumătate de veac de relaţii istoriografice, traversând regimuri politice diferite şi împrejurări mai faste ori mai nefaste, reprezintă o importantă pagină din istoria relaţiilor româno-maghiare în ultimul secol, surprinsă în volumul de faţă. Atunci când armele au tăcut, oamenii, popoarele şi-au reluat contactele, în activităţi comune, s-au mobilizat pentru a realiza lucruri durabile. Prin urmare, confruntarea, colaborarea şi convieţuirea sunt noţiunile care reflectă cel mai fidel istoria româno-maghiară. Iar de istorie se ocupă, în primul rând, istoricii.

• Ionel Buşe, Gânduri despre Constantin Noica şi alte eseuri; Editura Paideia, Bucureşti, 2024. Parafrazându-l pe Noica, volumul de faţă mi-a dat bogăţia câtorva gânduri şi, după ce l-am încheiat, m-am întors în sărăcia mea. Pentru că trebuie să te pregăteşti cu toată fiinţa când citeşti despre Noica şi ispita cuvântului filosofului, acela „de a umple, cu bogăţia lui, toată matca unui gând, şi până la urmă de a sări din matcă“. Te simţi în marginea tuturor gândurilor, iar aici, în Gânduri despre Constantin Noica…, „marginea“ are sensul de circumferinţă, de unde poţi privi centrul, modelul. „Cel care priveşte spre model e cel care se priveşte pe sine prin acesta. Un fel de electron pe orbita atomului.“ Cartea profesorului Ionel Buşe îţi face fiinţa să se conjuge cu devenirea şi Noica îţi rămâne un „îndurat insuportabil rămas prins de suflet“.

Oana Goia