REVISTA REVISTELOR

• În Viaţa Românească, nr. 5/ 2024, editorialul lui Nicolae Prelipceanu, intitulat incitant Oare cum se traduce Enola Gay pe ruseşte? şi scris la modul percutant cu care ne-a obişnuit, relevă în subsidiarul său o temă de imediată actualitate. Autorul pleacă de la o evocare a unui joc îndepărtat al copilăriei (al cărui laitmotiv era „zboară, zboară, zboară…“), joc al cărui imaginar este însă legat de un eveniment atât de grav precum atacul nuclear de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki – pentru a marca apoi cum umbrele bombardierului Enola Gay (aşa cum fusese botezat acesta) şi bombele aruncate (ironic numite Băieţelul şi Grasul), s-au prelungit peste războiul rece al deceniilor următoare, pentru a reveni neaşteptat dinspre vechiul URSS înspre Rusia actuală a lui Putin. Prilej, pentru editorialist, de meditaţie ironic-amară: „Enola Gay, Băieţelul şi Grasul au părut o clipă de vreo 30 de ani nişte produse vintage, dar iată că, azi, o nouă modă îi scoate din uitare, numai că Grasul e cât Godzilla, iar Băieţelul, a cărui acromegalie nu se vedea atunci, nu s-a vindecat de ea nici azi, încât ne putem imagina ce a ajuns. Încerc să traduc numele astea în limba rusă, dar eu fac parte dintre cei care au învăţat această limbă plângând, aşa că nu cred că voi reuşi. Cine ştie n-are decât s-o facă“. Alte puncte de interes în acest număr: articolul Hannei Bota, Când nu poţi schimba situaţia, schimbă-ţi atitudinea, poeme de Adrian Popescu, proza/ prozele semnate de Constantin Abăluţă, cronicile literare aparţinând lui Mircea M. Ciobanu (readucând în actualitate poezia Marianei Marin), Vitalie Ciobanu, Gheorghe Grigurcu, Ion Pop şi Tudorel Urian, ca şi însemnările lui Ion Bogdan Lefter, acestea din urmă punctând preocupările vieţii noastre literare prin prisma rubricii al cărei titular este şi reamintind, între altele, rolul spiritului şi al operei lui Nicolae Manolescu – sub convingerea, cât se poate de întemeiată, că „va trebui să regândim şi ce a însemnat Nicolae Manolescu în «viaţa literaturii» din timpul care i s-a dat şi ni s-a dat. Şocul dispariţiei lui nu va fi uşor de depăşit“.

• Revista Scriptor, nr. 5-6/ 2024 – fondată şi coordonată de Lucian Vasiliu şi integrată Editurii Junimea, condusă de Simona Modreanu –, impune în continuare prin aspectul grafic elegant şi printr-un conţinut bogat ilustrat prin rubrici consistente. Atrag atenţia în numerele de faţă articolul lui Ioan-Aurel Pop, „Limba «naţiunii» românilor «de la hotarele dinspre tătari», evocarea lui Eugen Uricaru despre Câmpenii lui Avram Iancu, alături de pagininile de jurnal semnate de Liviu Ioan Stoiciu, Din anii Revoluţiei. De uz strict personal (LIV). Remarcăm, de asemenea, poemele semnate de Vasile Dan, Nicoleta Dabija, Ioana Diaconescu, Viorel Mureşan şi Ivan Pilchin, alături de (la critica literară) continuarea serialului lui Gellu Dorian, Eminescu aşa cum l-am visat (8), cronica Simonei Modreanu (Nostalgia orelor franceze, cu prilejul reeditării bine-cunoscutei cărţi, din anii ’80, a lui Ion Pop, apărută de curând într-o elegantă ediţie la Editura Spandugino) şi cele semnate de Elena Bondor, Constantin Cubleşan şi Lucian Scurtu. În plus, merită citit dialogul cu criticul, de curând dispărut, Alex Ştefănescu (dintr-un volum în curs de apariţie al lui Daniel Cristea-Enache), alături de cele luate lui Horia-Roman Patapievici, Iulian Boldea şi Mircea Pora, consemnate de Teodora Stanciu, Lacrima Balint şi Robert Şerban. De interes este şi eseul filosofului Ştefan Afloroaei, Înţelegerea ca experienţă trăită, cu trimiteri semnificative înspre relaţia cunoaştere – trăire –experienţă. (L.F.)