Corespondenţă Lucian Boz – Mircea Popa

[1]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 19 ianuarie 1996

Am primit astăzi de la Doamna Marta Petreu, ce lucrează la Fundaţia Culturală Apostrof, cartea Cioran: 12 scrisori de pe culmile disperării şi nu pot decât să-ţi mulţumesc şi să te felicit pentru felul admirabil cum, excelenta D-tale contribuţie a fost realizată tehnic. Constat că ai lăsat de o parte câteva scrisori, dintre care cele conţinând reflecţiile lui Cioran privitoare la atacurile Mitropolitului Antonie Plămădeală din rubrica „Semnalăm“, iscălită de mitropolit. De asemenea, ai lăsat la o parte schimbul de scrisori privitoare la faimosul „hoax“, când un ziar din Montreal a publicat vestea decesului lui, cu 5 ani mai devreme.

Îţi voi trimite corespondenţa cu poetul Baciu de îndată ce voi avea confirmarea primirii scrisorilor Eliade-Noica. Dacă „Apostrof“ e interesată, îi voi trimite, prin D-ta, bineînţeles, o bogată corespondenţă cu Anton Dumitriu. Încă odată, mulţumiri şi felicitări!

Înainte de a încheia, află că am trimis, chiar astăzi, o scrisoare-răspuns Doamnei Marta Petreu. Notează, te rog, de asemenea, că, în jurul zilei de 10 februarie, îţi voi trimite un modest cec, menit să acopere cheltuielile pricinuite de corespondenţa cu mine.

Sănătate şi voie bună îţi urează Lucian Boz

[2]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 14 februarie 1996

Răspund scrisorii D-tale, nedatată. De obicei mă orientez după ştampila poştei. Din păcate, această ştampilă e ilizibilă. Fii bun şi datează scrisorile ce-mi trimiţi. Cum ai primit corespondenţa Mircea Eliade-Constantin Noica, alăturat vei vedea citind aerograma mea; motivul: publicarea în revista lui Baciu Mele a unei poezii antisemite. În loc să-mi explice de ce a publicat zisa poezie, mi-a restituit aerograma, dându-mi adresa poetului în cauză. Acesta fost motivul pentru care am rupt relaţia cu dânsul. D-ta eşti liber să alegi ce crezi interesant din această corespondenţă. Cu acest prilej adaug câteva cópii din corespondenţa Cioran, nefiind sigur că ţi-am trimis cópiile lor. Cioran avea obiceiul să strecoare în corespondenţa în limba franceză câte un cuvânt românesc. Aşa a fost cazul cu Noica. Scriind despre ei, a întrebuinţat cuvintele: „Il était un peu sucit“ (sublinierea e a mea). Ai această scrisoare?

La sugestiile Doamnei Petreu am scris prietenei lui Cioran (ei n-au fost căsătoriţi), pe adresa lui Cioran, cu speranţa că va fi trimisă D-nei Boué de către concierge-ul imobilului în care se află apartamentul amicului nostru. Am trimis copia acestei scrisori Doamnei Petreu. De îndată ce voi primi confirmarea primirei pachetului Baciu, îţi voi trimite corespondenţa cu Anton Dumitriu. În ceea ce mă priveşte, eu împărtăşesc frica D-tale de Liiceanu. Cu siguranţă că a citit cartea Cioran a Fundaţiei Apostrof şi sunt convins că n-a trimis un protest Fundaţiei sau D-tale. Aşa cum ţi-am promis, îţi voi trimite zilele acestea un modest cec, ce sper, va acoperi cheltuielile ce ai cu timbrele cheltuite în corespondenţa cu mine.

Cu cele mai bune salutări, rămân al D-tale, Lucian Boz.

[3]

Iubite Domnule Boz,

Cluj, la 12 martie 1996

Chiar a doua zi după ce vă expediasem plicul, în care vă confirmam primirea cecului şi a celor două scrisori Şt. Baciu, întrebând acolo dacă asta era tot, şi exprimându-mi consternarea cu privire la cele două scrisori, a sosit cu adevărat corespondenţa pe care o aşteptasem atâta vreme. E un capitol de viaţă dintre cele mai interesante şi mai bogate în date şi sugestii literare, o corespondenţă care îl ilustrează cu adevărat pe poetul Ştefan Baciu. După lotul de scrisori Emil Cioran, acesta mi se pare cel mai important şi mai bine structurat. Publicarea lui va aduce reale delicii publicului literar din România. Aş fi curios câte din poeziile pe care vi le-a trimis au rămas inedite. Aveţi vreo idee despre acest fapt? Eu n-am avut încă timpul necesar să controlez acest lucru, amânând munca aceasta pentru mai târziu, când voi fi mai puţin ocupat. Primul lucru pe care va trebui să-l fac, va fi acela cu privire la clasarea şi inventarierea scrisorilor, apoi la dactilografierea lor. Acest lucru va costa timp, dar el va trebui făcut, deoarece publicarea lor va necesita acest lucru. Acum, când valoarea corespondenţei Dv. se conturează tot mai limpede, mă gândesc tot mai mult la o propunere de apariţie pe anul viitor chiar la Editura Humanitas a dlui Liiceanu, deoarece sunt convins că această corespondenţă îl va interesa foarte mult.

Mă voi bucura la fel de mult primind corespondenţa lui Anton Dumitriu. Dacă aveţi cumva posibilitatea să mi-o trimiteţi gata dactilografiată, căci în acest fel am scurta timpul spre tipar. Oricum, mă voi bucura de ea ori în ce fel o voi primi. Va sta alături de celelalte şi vă rog să vă gândiţi dacă mai aveţi ceva interesant, care să trezească interesul. De la Apunake nu aveţi? Am citit cu mare interes în Praful de pe tobă, modul în care l-a văzut Baciu şi cum s-a întâlnit cu ele în lumea mirifică a Perului.

Vă aştept cu nerăbdare scrisoarea viitoare. Vă doresc, până atunci, multă sănătate şi toate cele bune!.

Cu adâncă stimă, Mircea Popa

[4]

Mult stimate şi iubite Domnule Boz,

Cluj, 1 mai 1996

Astăzi este 1 Mai şi la noi este sărbătoare, dar lumea nu mai defilează, ci iese la pădure, la mici şi la bere ca pe vremuri. Eu, cel puţin am sărbătorit ziua prin muncă şi la fel Doru Vartic şi Marta Petreu cu care m-am întâlnit la redacţie, spre a le duce o nouă tranşă din corespondenţa Boz, cea cu Ştefan Baciu (nu toată, bineînţeles), care a fost primită cu foarte mare plăcere şi i s-a făcut loc în numărul din iunie. Pe mai, va apărea tot acolo, corespondenţa integrală a lui Mircea Eliade. Va fi un număr frumos, care va marca evenimentul cât se poate de original. Prin urmare sunt predate deja trei materiale din această corespondenţă: două la Apostrof (cele ce vor cuprinde corespondenţa cu Eliade şi Ştefan Baciu) şi una la Tribuna, cuprinzând corespondenţa (integrală) cu Constantin Noica. În momentul de faţă bat la maşină alte scrisori, cele cu Emil Cioran, deoarece vreau să apară încă un lot din această corespondenţă până la 1 iulie, când va intra în vigoare noua lege.

Şi încă o veste bună. Dl Liiceanu a fost la Cluj pentru o conferinţă. L-am întâmpinat şi i-am înmânat o propunere scrisă privitoare la lucrarea Scrisori din exil, cuprinzând corespondenţa Dv. cu Cioran, Eliade, Noica, Dumitriu şi Şt. Baciu, cca 200-220 de pagini de text, cu o mică prefaţă, note şi traduceri. Mi-a spus că îl interesează şi că urmează să mă ţină la curent cu decizia luată. Am făcut propunerea pentru editura Humanitas, deoarece, dacă el tot are copyright-ul pentru Cioran şi Noica, atunci nu vom avea bătăi de cap, deoarece doamna Dumitriu ni l-a dat, iar cu doamna Ioana Mărgineanu nu e o problemă pentru Baciu, iar pentru Eliade, la fel. M-ar interesa însă dacă am mai putea obţine pentru volum şi corespondenţa Dv. cu Carandino, cu Dumitriu sau cu alţi oameni din ţară (B. Brezeanu sau Acterian), dacă credeţi de cuviinţă că mi-ar ceda corespondenţa cu Dv. şi ar fi interesaţi de publicare. Aş dori să mă ajutaţi cu acele numere din Mele, în care a publicat Gr. Cugler Cartea de bucate sau numerele din Limite la care a colaborat, dacă cumva le aveţi, (Baciu spune că N. Petra ar fi avut în Mexico toate manuscrisele lui).

Am primit scrisoarea cu dedicaţiile lui Baciu către Dv. şi prefaţa Dv. la una din ediţii. Îmi vor fi de mare folos (au sosit alaltăieri, 30 apr.). Doamnei Dumitriu urmează să-i trimit unele cópii, aşa cum am spus. Am întârziat, deoarece nu am avut xerox.

Cu bune şi alese sentimente, Mircea Popa

[5]

Mult stimate Domnule Boz,

De foarte multă vreme – nu am avut veşti de la Dv., încât, acum, spre sfârşitul anului, am început să mă îngrijorez. E adevărat, vă scrisesem că urmează să plec în Anglia, şi chiar vă dădusem adresa de la British Academy, în cazul că aţi fi dorit să luaţi legătura cu mine sau să-mi transmiteţi ceva urgent. Mă gândeam, poate, că voi găsi un mesaj de la Dv. pentru Doamna Carola Grindea, pe care am vizitat-o, evident, şi care m-a pus pe urmele fondului arhivistic Miron Grindea, din care am copiat multe lucruri interesante. Acolo am descoperit o lucrare de tinereţe (1946) necunoscută a lui Ionesco, dedicată lui Oscar Lemnaru şi tot acolo o scrisoare a lui Ungaretti în care vorbea de Brâncuşi, şi de un pictor Mirea (să fie cel cu Palatul Regal?). Oricum, Londra mi-a făcut o impresie de neşters.

Am revenit în ţară şi am început cursurile la Alba Iulia. Între timp am avut de lucru cu corectura a două cărţi, Aspecte şi interferenţe iluministe, şi o ediţie de 400 de pagini, cuprinzând o bună parte din articolele politice ale lui Corneliu Coposu. Aceasta din urmă a ieşit abia acum, şi doar mâine voi fi în posesia a cca 500 de exemplare, deci, în măsură să fac câteva lansări în mai multe localităţi şi oraşe din ţară.

Nu v-am uitat însă. O parte din corespondenţa cu Anton Dumitriu am dat-o la Steaua şi se află în nr. 11-12, care n-a apărut încă. I-am mai promis ceva şi cuplului Vartic-Petreu, dar deocamdată au spus nu, deoarece au alte scrisori în vizor. Mi-a mai apărut însă în Revista de istorie şi teorie literară, o corespondenţă din exil cu Al. Busuioceanu. Acum, de câteva zile, am bătut la maşină corespondenţa Dv. cu Ştefan Baciu, aceea pe care mi-aţi trimis-o în vară. O găsesc extrem de interesantă. Vreau, prin urmare, să vă întreb: antologia de poezii Cugler, ce urma să apară la Madrid, a apărut sau nu? Aveţi apoi caietele supliment la Mele, pe care Baciu le-a pregătit lui Costin, Cugler (nr. 30, mi se pare!), precum şi lecturi de poezie pe care Baciu vi le trimitea? N-aţi vrea să vă verificaţi arhivele de acasă? Apoi, corespondenţa cu Baciu se opreşte la 1976, ori, sunt convins că mai continuă şi după această dată. Am pregătit ceva şi din cea cu Arşavir, pe care o voi prelucra în zilele următoare. Deci lucrez, chiar dacă nu cum aş vrea!

Acum, în prag de sărbători şi de An Nou, vă doresc numai bune, sănătate şi multe bucurii! Sărbători fericite şi La mulţi ani! Aştept cu nerăbdare noi veşti de la Dv., căci orice întârziere mă panichează. Cu gândul alături de Dv., primiţi gândul meu cel bun, Mircea Popa

[6]

Mult stimate şi iubite Domnule Boz,

1996

Am primit scrisoarea şi ultimul set din scrisorile Dv. cu Emil Cioran. A fost pentru mine o bucurie deosebită. Le-am pus în ordine cronologică şi prima parte a acestei corespondenţe a şi fost dată la publicat în revista clujeană Apostrof, care dispune de o rubrică foarte căutată de documente literare, intitulată „Dosar“, rubrică îngrijită de Ion Vartic. Vor apărea, prin urmare, scrisorile din 1976-1978, adică saşe scrisori ale lui Cioran şi restul ale Dv. Pe parcurs, voi continua serialul, iar pentru viitor am de gând să le adun într-o carte. Evident, aceasta ar fi cu atât mai interesantă, cu cât ar cuprinde şi corespondenţa cu Mircea Eliade şi Ştefan Baciu. Eu vă rog foarte mult să mi-o transmiteţi şi pe aceasta.

Un singur lucru mă nelinişteşte însă: acest mod de a pierde scrisorile oamenilor. Până acum mi s-au pierdut două sau trei scrisori, dacă nu cumva le-aţi primit între timp. Eu le trimit par avion şi la noi costă destul de mult, adică cca 1.200 lei. Mi se pare că nu se pune pe ele ştampila de recomandată, astfel că nu poţi reclama dispariţia lor. Bine totuşi că ale Dv. au sosit la timp şi că materialul este tot în posesia mea. Îmi pare rău însă că din pricina aceleaşi poşte române, Dv. aţi pierdut 15 franci/dolari cu reclamaţii privind cecul respectiv, care a stat timp de un an cine ştie pe unde. Acum îmi fac plăcuta obligaţie de a vă ura Sărbători fericite şi La mulţi ani! Vă doresc sănătate, bucurie, putere de muncă şi împlinirea tuturor gândurilor. Anul 1997 să fie mai bun decât cel care a plecat!.

Al Dv. cu prietenie, recunoştinţă şi dragoste, Mircea Popa.

P.s. Am primit articolul apărut în Jurnalul literar. Am şi căutat nr. respectiv şi l-am găsit la bibliotecă. Vă mai aduc aminte că într-o scrisoare vă rugam să-mi trimiteţi câteva fotografii ale Dv. şi, dacă aveţi, ale prietenilor scriitori români. Aş vrea să ilustrăm scrisorile cu ele. Imediat aştept însă scrisorile lui Eliade.

[7]

Dragă Domnule Boz,

/nedatat/

Nu v-am scris de foarte multă vreme şi o oarecare ruşine mă încearcă la faptul că pot fi şi nepoliticos. E adevărat că m-au copleşit tot felul de treburi cărora a trebuit să le fac faţă şi n-am mai apucat să mă gândesc în linişte la ce am lăsat neterminat şi la ce ar trebui să termin. În vară am fost la Sighet, la Memorialul Durerii, apoi am acceptat să fiu lider al Alianţei Civice la Cluj, ceea ce-mi răpeşte îndestul timpul liber şi-l canalizează într-o direcţie care are puţine tangenţe cu munca intelectuală. Îmi stau cărţile neterminate şi proiectele lăsate de izbelişte.

Totuşi, cartea Scrisori din exil. Din corespondenţa lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Anton Dumitriu şi Nicu Steinhardt cu Lucian Boz, a fost predată la tipar la sfârşitul lunii septembrie şi stă acolo în aşteptarea noului buget. Nu v-am scris despre acest lucru, deoarece am aşteptat mereu să vă dau vestea bună că a intrat în lucru, fapt care nu s-a întâmplat. Nici până azi. La început am fost îndemnat mereu să dau discheta cu textul, iar când am dat-o, s-a dovedit că editura trecea tocmai atunci printr-o pasă proastă şi că trebuie să mai aştepte. Iată, aşa se face cultură în ţara românească!

Acum important este că textul a fost predat şi că tipărirea lui poate începe oricând. Eu vă voi ţine la curent cu tot ce se întâmplă şi sper ca în noul an să am ocazia să vă dau o veste bună. În paralel, am predat la acelaşi editor o Bibliografie privind opera lui Eminescu în Transilvania, care, având în vedere anul Eminescu în care am intrat, s-ar putea să aibă prioritate. Nici aceasta nu are însă şanse să apară până la 15 ianuarie. Cărţile închinate lui Eminescu vor apărea însă tot timpul anului, aşa că nu mă îngrijorez de ea. De o vreme am început să scoatem la Oradea revista Familia română, care se adresează românilor de peste hotare şi în care am avut surpriza să întâlnesc numele lui Ioan Miclău, stabilit la Cringila, Australia, unde a deschis o bibliotecă românească „Iosif Vulcan“. Ar trebui să-l căutaţi. Tot la Oradea, la Târgul de carte, l-am întâlnit pe editorul Dv. de la Editura Vinea, care mi-a dat Masca lui Eminescu, lucrare pentru a cărei apariţie vă felicit din toată inima.

Ultima scrisoare, conţinând unele texte, am primit-o. În aşteptarea sărbătorilor, vă urez un Crăciun fericit şi La mulţi ani!

Cu toată dragostea, Mircea Popa

[8]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 30 ianuarie 1999

Sper că ai primit plicul cu material pentru Scrisori din exil. Alăturat trimiterea articolului meu din Sydney Morning Herald, precum şi o scrisoare de la N. Steinhardt, pe care te rog s-o adaugi la capitolul Steinhardt. Cum ţi-am scris, n-are rost să trimiţi lui Florescu adausuri la Ionescu. I-am trimis şi el a publicat un mare număr de scrisori în Jurnalul literar din iulie. Materialul nou trebuie să fie succesul D-tale. Nicolae Florescu a fost mai mult decât aprovizionat cu material Ionescu. Dacă ai nevoie de unele lămuriri, nu ezita de a-mi scrie şi voi căuta a te satisface fără întârziere.

Cu cele mai bune salutări, rămân acelaşi, Lucian Boz.

[9]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 18 februarie 1999

Te rog să nu fii supărat că îţi trimit alăturata scrisoare a lui Nicu Steinhardt, datată 20 iulie 1981. Cum vezi, el comentează Anii literari 30, ce tocmai primise. Îţi promit că e ultima mea contribuţie la Scrisori din exil. În prima jumătate a lunii martie îţi voi trimite un cec menit să acopere o parte din cheltuielile avute cu punerea pe calculator a materialului trimis de mine pentru lucrarea ce pregăteşti.

Sănătate şi voie bună îţi urează Lucian Boz.

[10]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 10 martie 1999

Conform promisiunii, alăturez un cec pentru suma de 300 franci francezi. E o modestă contribuţie la cheltuielile ce-ai avut cu trecerea pe calculator. Fii bun şi, când vei confirma primirea cecului, indică-mi, te rog, data apariţiei Scrisorilor din exil.

Cu urări de sănătate şi voie bună, rămân acelaş, Lucian Boz.

Alăturat, Cec no. 104947051 pentru suma de 300 franci francezi, eliberat de Commonwealth Bank of Australia, Sydney, în ziua de 9 martie 1999.

[11]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 27 octombrie 1999

Am primit rândurile D-tale, ce explică îndelunga tăcere. Constat cu plăcere că zisa tăcere n-a fost cauzată de probleme de sănătate. Faptul că apariţia Scrisorilor din exil întârzie nu trebuie să te necăjească. Poate chiar că e mai bine aşa. Îţi va da timp să revezi lucrarea şi, dacă e cazul, s-o completezi. Sper că ai primit frumoasa cronică a lui Horia Ion Groza despre Masca lui Eminescu, apărută în revista lui Nicolae Ţone, Flacăra literară. Alăturat, fragmentul din romanul Piatra de încercare, apărut în Jurnalul literar. În noiembrie, Ţone va publica un număr din o altă revistă a lui, Aldebaran, în care va apare un supliment de 8 pagini, dedicat mie. Bineînţeles, îţi voi trimite o copie de îndată ce-l voi primi.

Sănătate şi voie bună îţi urează Lucian Boz.

[12]

Dragă Domnule Popa,

Sydney, 17 noembrie 1999

Cum editorul D-tale întârzie cu publicarea lucrării Scrisori din exil, îţi trimit, alăturat, două scrisori autografe ale lui Nicu Steinhardt. Dacă mai ai nevoie de vreo lămurire din partea mea, fii bun şi scrie-mi şi voi căuta a mă conforma.

Cu urări de sănătate şi voie bună, rămân acelaşi, Lucian Boz.