NOUTĂŢI ECHINOXISTE

• Marian Papahagi – Ion Vartic, Goliardice.Corespondenţă (1973-1997), Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană, 2023. Îngrijitoarea ediţiei, Lucia Papahagi, avertizează cititorii că, întrucât în textele corespondenţilor prevalează spiritul goliardic, „citind epistolarul veţi observa o mulţime de licenţe gramaticale şi ortografice. Nu sunt scăpări, în viteza scrisului, ci contorsiuni voite, spre hazul tinerilor epistolieri, adesea inspirate de limbajul caragialesc, ionescian sau bulgakovian, întrucât Marian Papahagi şi Ion Vartic cunoşteau pe de rost pasaje întregi din momentele şi piesele lui Caragiale, din teatrul lui Ionesco sau din Maestrul şi Margareta, romanul lui Bulgakov.

Îmi permit deci să afirm că aceste scrisori, adesea goliardice în stil şi conţinut, reprezintă crâmpeie de istorie literară şi merită să fie cunoscute de cei care au trăit în spiritul echinoxist, dar şi de cei care nu au cunoscut acea epocă şi acel mediu. Transcriind scrisorile care urmează, am simţit mereu că tonul ludic al acestui schimb epistolar ascunde, de fapt, un joc serios.

• Nicolae Oprea, Opţiuni de cronicar, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2023. Critica lui Nicolae Oprea se distinge prin diversitate şi anvergură, fragmentele regăsite în carte sunt piese din angrenajul istoriei literare, dar şi trepte de evoluţie spre realizarea sintezei. Primul capitol, Printre congeneri, cuprinde cronici şi recenzii dedicate scriitorilor optzecişti. În capitolul Tradiţia „Şcoala de la Târgovişte“, cronicarul se întoarce la una dintre temele cele mai gustate: contribuţia grupării istorice de prozatori în evoluţia literaturii contemporane. Iar ultimul capitol, Rememorări, constituie întoarcerea la istoria literară, prin profilurile unor scriitori exponenţiali din diverse perioade. Cartea se distinge prin echilibru, stilul sobru şi prin precizia formulărilor, însă deloc lipsită de spontaneitate.

• Ion Pop, Din avangardă spre ariergardă, ediţia a doua, adăugită, Bucureşti, Editura Vinea, 2023. Un volum prin care paşii se fac pe urmele „modernismului extremist“ românesc. Cu ocazia lansării primei ediţii, criticul Ion Pop şi-a explicat foarte bine titlul şi conţinutul cărţii sale: „În contradicţie radicală cu aspiraţiile iniţiale, foştii contestatari ai ordinii burgheze, dar şi ai oricăror subordonări faţă de «oficialitate», încep să-şi renege propriul trecut, aliniindu-se «adevăratei avangarde» a partidului unic şi doctrinei sale «realist-socialiste». Nu se scapă din vedere nici consecinţele acestei demisii în perioada imediat următoare, cu dificilele eforturi de recuperare din anii ’60 ai secolului trecut şi cu ecourile acestora asupra generaţiilor mai noi.“

(L.F.)