Viaţa Românească, nr. 10, 2023.
• Din sumarul foarte divers remarcăm în primul rând editorialul lui Nicolae Prelipceanu intitulat „Acolo este ţara mea”?. Editorialistul enumeră meticulos 22 de aberaţii ale justiţiei, poliţiei, populaţiei de rând. Citez măcar exemplu cel mai „nevinovat”, foarte semnificativ pentru nivelul amoral românesc, demn de un Gogol al vremurilor noastre: „un primar aflat în puşcărie este reales de populaţia oraşului său, apoi este proclamat cetăţean de onoare al oraşului”. Acestor numeroase exemple pe care le dă Nicolae Prelipceanu le putem contrapune un altul la fel de semnificativ pentru neseriozitatea unui organism juridic european – CEDO – care este îngrijorat de încălcarea „dreptului la viaţă” şi de procesul „politic” la care este supus „depresivul” Ionel Arsene, ajuns, cică, la „risc de sinucidere”, după ce nu s-a mai putut trata în ţară cu milionul de euro.
Conform coperţii revistei, acest număr stă sub semnul lui „Liviu Ciulei – 100”, republicându-se o evocare a marelui regizor făcută de Alexa Visarion, care înregistrează, pentru viitorii biografi, o foarte importantă confesiune a lui Liviu Ciulei. Totodată trebuie semnalate fragmentele inedite din Memoriile lui Mircea Eliade sau noul fragment de roman a lui T. D. Ţepeneag. Ion Bogdan Lefter scrie despre „Istorii literare «speciale»”, oprindu-se în primul rând la Geografia literară a lui Cornel Ungureanu şi totodată la Istoria secretă a literaturii române a aceluiaşi critic semnalat mai sus. Menţionăm de asemenea eseul lui Dan Gulea O fracţiune de secundă, probabil prefaţă a celui de-al treilea volum al seriei Caragiale, de la Editura Cartea Românească: „… acest nou volum adună textele «celuilalt» Caragiale. Punctul central îl reprezintă reproducerea integrală a volumului Schiţe nouă (1910), care aduce o altă nuanţă, o conceptualizare a rolului scriitorului, al artistului, în ultima etapă de creaţie a lui Caragiale, organizată în jurul conceptului de (auto)parodie – denumit în epocile imediat următoare, influenţate de perspectiva avangardistă, ready-made sau gadget literar. Acelaşi eseu a cărui continuare o aşteptăm cu mult interes în numărul 11, îl readuce în actualitate şi pe Luki Caragiale ca fotograf care l-a surprins pe peliculă pe tatăl său în ultimele secvenţe de viaţă la Berlin, alături de Alexandrina, soţia sa, de Tuşki sau de Cella Delavrancea. Semnalăm de asemenea evocarea pe care Cristian Pătrăşconiu i-o face criticului Cornel Ungureanu cu ocazia împlinirii a 80 de ani, surprinzându-l pe acesta în specificul său verbal şi gestual. De asemenea, eseul Hannei Bota, despre Eu şi celălalt, care, prin ideaţie, ne aminteşte că scriitoarea este interesată de această problemă şi în recentul său roman Trei femei, şi cu mine, patru.
• În revista craioveană Mozaic, nr.10/2023 (patronată de Nicolae Marinescu şi avându-l ca redactor-şef pe Petrişor Militaru), de răsfoit îndeosebi consemnarea făcută de Ion Bogdan Lefter, marcând cei 25 de ani din noua serie a unei reviste înscrise deja în tradiţia locului – fondată de Constantin Lecca în urmă cu 185 de ani! Le urăm drum bun şi spornic în continuare!
(L.F.)