Unii au căutat aur în America, eu caut poezie,
în epoca virtualizării poezia poate căpăta o valoare
mai mare decât aurul
dacă PIB-ul României
– sau PIB-ul mondial, de ce nu? –
s-ar măsura în poezii,
îţi dai seama ce importantă ar deveni
existenţa poetului?
am da şi la export, s-ar crea
mafii care ar manipula poezia,
ai vedea parlamentarii trecîndu-şi
pe sub bănci în parlamente
teancuri cu cărţi de poezie
s-ar propune tipărirea în tiraje mari
ale cărţilor de poezie,
ca să ajungă la tot poporul flămînd
ar fi greve şi mitinguri şi sindicatele ar cere
mărirea numărului de poezii pentru
muncitori, ţărani, intelectuali şi politicieni
sigur că ar merge ca monedă şi
poezia străină, un fel de valută
mai sigură şi mai stabilă,
dar nu toată lumea şi-ar permite-o;
… sunt pe Wall Street, vreau să schimb
câteva poezii româneşti în valuta locului
caut o casă de schimb să văd paritatea.
Am observat, în tinereţe, că în străinătate
oamenii îmbătrînesc mai încet şi mai frumos,
de asta am plecat din România, să ştii,
îmi spune doamna Rebeka,
lucrează acum la o fabrică de copii, cum alintă
maternitatea din Rochester, unde este infirmieră,
sunt deja douăzeci şi opt de ani de când a ajuns aici,
îşi iubeşte profesia.
… veneau în orăşelul meu, în Cugir, cetăţenii plecaţi
mai demult în Franţa, în Italia, în Spania, în Turcia chiar
şi miroseau frumos a parfum bun, aveau un aer
de oameni care au descoperit surâsul
râdeau de încetineala noastră istorică,
râdeau de curiozităţile noastre despre cum arată
lumea de dincolo de cortina de abur,
da, există o oarecare bunăstare şi aici, spuneau ei,
dar produsele pentru Est sunt,
în general, cu una două clase sub standardele
de calitate, că marile companii în primul rând
le fac pe cele bune, pentru America,
apoi pe cele de categoria a doua, pentru
statele europene de bază,
apoi cele de categoria a treia,
pentru statele din fostul lagăr comunist
şi pentru ţările din lumea a treia,
asta este regula,
nu se discută,
chiar şi produsele chinezeşti se încadrează în
aceste trei categorii;
de asta a plecat din România,
ca să îmbătrânească mai încet şi mai frumos
şi să se bucure de produse de categorie maximă,
cele care se fac doar pentru America;
are trei copii care sunt în trei state diferite,
Cristian este în Florida,
Pamela este în Louisiana
Dustin este în Ohio
se întîlnesc cu toţii o dată pe an, de Crăciun,
deşi în ultimii doi ani, din cauza
pandemiei de Coronavirus,
copiii nu au mai venit, preventiv;
nici Andrew, soţul ei, care a plecat în Texas,
unde spera să fie plătit mai bine pentru
talentul său de dresor de câini de luptă,
nu a mai căutat-o de câţiva ani,
îi trimite vagi mesaje despre o revenire spectaculoasă,
bogat şi fericit,
în care nu crede nici el probabil;
… da, acasă este acolo unde dacă te îngropi
mai speri în înviere, nu este aşa?
din acest motiv am cumpărat trei locuri de veci
în cimitirul Sfânta Maria de la Vatra Românească,
din Grass Lake, Michigan, acolo este îngropat şi
preotul ortodox Felix Dubneac,
mai trec din când în când, smulg buruienile
şi de la mormintele noastre
şi de la mormântul lui
şi de la alte morminte aflate în adormire;
după amiaza merg, de ceva vreme, la un centru de pregătire
psiho-socială la cursurile cu tema
cum să învăţăm să îmbătrânim împreună
deşi sunt singură
şi cu sinele propriu trebuie, la un moment dat,
să înveţi să te înţelegi când îmbătrâneşti
pentru că, trebuie să o recunosc, lucrurile au
ceva definitiv în ultima vreme
şi parcă nu le mai pot face faţă,
nici un lucru nu poate fi înţeles
dacă nu înţelegi toate celelalte lucruri din lume
cum nu înţelegi lumea
dacă un singur lucru rămâne neînţeles:
ieri, de exemplu, am cumpărat un hot dog pe stradă,
am dat ceapa caramelizată deoparte,
îmi provoacă arsuri,
am stors ultima picătură de ketchup din tub
şi când am văzut că tubul este gol
am început să plâng.
Din ciclul Poeme americane/ New York –San Francisco/ mai – iunie 2023