„… descoperim

la Alexandru Muşina

o mare plăcere

de a contraria

simţul realităţii

prin acumulare meticuloasă

de detalii prozaice,

recuperate însă

de aşa manieră

încât tabloul /…/

să fie enigmatic.“

Nicolae Manolescu

 

 

Lecţia întîi. Spre culmi

 

călătorind cu trenul dis-de-dimineaţă

de bon matin spre locul muncii

întorsura buzăului polul frigului exclamă

prima reacţie desigur n. topor şi această figură

de puşti pe care abia acum

încep să-l înţeleagă să-l aprecieze cînd viaţa

i-a dat şi lui nişte pumni în gură nu mai e

aşa colţos nu mai poate face rău nimănui

de bon matin răspunzînd zîmbetului cariat

al ceferiştilor politicoşi cu studii incomplete

bonsoir mes élèves pîndind

lumina de mercur de pe feţele navetiştilor

cu satisfacţia de a te cufunda uşor

lăsînd doar ochii afară de bon matin

trecînd cohorte de trei pe hîrtie aţipind

pe banchetele roşii în drum

spre locul muncii auzi gîfîitul locomotivei

urcăm mereu e greu la deal numai să nu

se strice iar în drum rabla asta

 

 

Budila-Express

 

4. Defulare

Şi noi am călătorit cu Budila-Express

În dimineţile toamnei, în amiezile de vară,

Sub cerul iernii, primăvara am călătorit

Cu Budila-Express.

 

Şi noi am coborît la Hermannsdorf, am văzut

Bidonville-urile din marginea terasamentului,

Nesfîrşitele turme de capre rîioase, şi noi

Am văzut Teliu-Valley, şi noi am auzit

Graiurile amestecate ale triburilor de culegători de ciuperci,

Şi noi am prăjit slănină la flacăra brichetelor, am croşetat

Răbdători, în aşteptarea minunii, şi noi

Am vizitat Întorsura-City, ba chiar ne-am întors

Cu preafrumoase suvenire.

 

Şi noi am leşinat prin parcurile din Flowers-Town,

Şi noi am văzut cadavrele strivite de locomotivă,

Şi noi am traversat simplonuri în care

Poţi face dragoste pe tăcute liniştit, şi noi

Am dormit, şi noi ne-am trezit mahmuri

În Budila-Express.

 

Şi noi am curtat inaccesibile băştinaşe

Cu basmale roz şi mirosind a Transpirantz, şi noi

Am vorbit la nesfîrşit şi am ascultat la nesfîrşit, şi noi

Am consolat văduve triste şi neînţelese soţii, şi noi am mîncat

Pe colţul meselor roşii sandvişuri cu salam,

Cu pui pane, cu brînză, cu omletă, şi noi

Am violat Legea jucînd

Cărţi, bînd ţuică şi rom, şi noi am călcat în picioare

Principiul indivizibil al demnităţii de sine.

 

Şi noi am călătorit cu Budila-Express,

Şi noi am văzut feţele stoarse, ca nişte cîrpe ajunse

La gradul zero al folosirii, ale junelor navetiste,

Şi noi am simţit fluidul neîncrederii oarbe

Coborînd ca acidul sulfuric în oase, şi noi am văzut

Banchetele jumulite de vinilinul

Din care aborigenii îşi fac portmonee, şi noi

Am descoperit cultul secret

Al stomacului, sexului şi capului aplecat, şi noi

Am pătruns în catacombele realităţii,

În subsolul paginii de ziar şi mai jos de subsol,

Acolo unde nu mai există decît

Carnea şi timpul, senzorul obosit.

 

Şi noi am cules laurii de staniol

Ai după-amiezelor petrecute-n şedinţe, şi noi

Am luptat în întuneric cu diverşi

Dumnezei judeţeni, şi noi am stat

Pe malul fluviului şi am plîns, şi noi am căzut

Sub mesele negeluite ale cazinoului Paupasse-Oul,

am răcnit, am expectorat

Sofistica rîncedă a acceptării, şi noi

Am auzit şuieratul glonţului pe lîngă urechi

În Budila-Express.

 

Şi noi am văzut bătrînii reumatici

Din Flot-Royal, nasurile în formă de şa

Ale locuitorilor din Las Crasnas, şi noi

Ne-am rătăcit în fauburgul Barcany,

Şi noi am flanat pe aleile prăfoase

Din Cité de Sarmache, şi noi am cumpărat

Parfumuri şi ochelari Made in France

De la parterul blocului turn cu patru etaje.

 

Şi noi am visat în cîmpul cu iarbă, pînă ce

Vacile ne-au înghiţit, mestecat, defecat, şi noi

Am ascultat cimpoiul şi glasul castrat

Al lui Titir răsunînd pe scenele locale, şi noi

Ne-am întors vii şi teferi seară de seară

În Budila-Express.

 

Budila-Express! Budila-Express! Budila-Express!

Şi noi am ştiut şi noi am iubit,

Şi noi am avut şi-am putut, am scris şi-am citit!

Budila-Express, garnitură cu bou-vagoane,

Garnitură dublată, uneori, garnitură bondoacă,

Iute şi verde-murdară printre grămezile de cartofi

Putrezind pe cîmpuri, pe lîngă peroanele

Pline de cioburi şi de capace de bere,

Budila-Express, ruginind nevăzut

Precum tinereţea, la încheieturi.

 

 

Oda a XIV-a. Filius regi

 

Fericită viaţa protozoarului, veşnică întru Domnul şi plină

De subtilele delicii ale unei aritmetici elementare:

În mările cambriene, în hîrdăul cu apă de ploaie,

În cisterna ruginită lîngă cantonul de cale ferată.

 

Şi noi aici, aşteptînd. Mereu mai aburită retina,

Mereu în urma evenimentelor micii savanţi cerebrali,

Mereu dezgropînd hîrtia mototolită

A unui vechi eveniment, pentru-a visa.

 

Şi noi aici. Biet orfan încăpăţînat,

Cu harta inimii explodînd cînd şi cînd, cu femei

De ciocolată, de vanilie, de lapte praf, rătăcind

În ţară străină, privit cu dispreţ.

 

Fericită viaţa protozoarului şi veşnică

Aritmetica lui simplă, răbdătoare. Luminoasă e floarea

Ce-mi doarme încă în sînge, adîncă uitarea

Ce-mi suge oasele tinere, pe rînd.