REVISTA REVISTELOR

Un număr excepţional al revistei Vatra (3-4 din 2021), pe tema: „Cum scriu maghiarii din România?“. De la pagina 58 pînă la pagina 126 inclusiv, sînt prezente proza şi poezia de astăzi, apoi, în câteva studii, prezentări critice. O fişă biobibliografică şi o fotografie însoţeşte textele literare ale autorilor. Sînt antologaţi 3 prozatori, 16 poeţi, studiile critice prezintă fie o problemă generală, fie un autor. Paginile din Vatra sînt o invitaţie normală la lectură.

În Familia (nr. 5 din 2021), un interviu cu un titlu mai mult decît semnificativ: „Felul cum e tratată condiţia femeii în societate e cel mai bun indicator al progresului“. Fraza îi aparţine dnei Mihaela Vâjiac, intervievată de matematicianul care-a luat-o de multă vreme pe urmele lui Ion Barbu, adică Bogdan Suceavă. Mihaela Vâjiac este la rîndul ei matematician – în SUA – şi (ca orice om care se respectă, spun eu, prevalîndu-mă de faptul că mama mea, ţărancă, citea, de la Slavici la Ionel Teodoreanu şi nu numai) citeşte literatură. În interviu, prezintă, plăcut şi dezinvolt, un roman al lui Lucian Teodorovici apărut în SUA. (C.E.)

Sumar bogat şi interesant în numărul 5 al revistei Steaua. Aniversarea lui Mircea Cărtărescu prilejuieşte Ruxandrei Cesereanu realizarea unui interviu cu autorul sărbătorit care afirmă: „Pandemia a fost pentru mine o pandemonie….M-a constrâns să-mi identific aproape chirurgical limitele, să-mi înţeleg aproape talmudic încurcatul ghem al problemelor mele“. Vorbind despre volumul scris şi publicat în această perioadă, nu striga niciodată ajutor, M. C. mărturiseşte că acesta „a fost sacul de cânepă şi cenuşă în care m-am îmbrăcat în acele vremuri de penitenţă“. Sub genericul După trei decenii, ancheta revistei propune autorilor o incursiune retrospectivă în propriul univers de creaţie, solicitîndu-i să identifice momentele de cotitură ale scrisului lor din ultimii treizeci de ani. Răspund: Adrian Popescu, Gellu Dorian, Horia Bădescu, Dora Pavel, Mircea Petean, Irina Nechit, Ioan Moldovan şi Ioana Nicolae. Plin de surprize plăcute este şi dosarul cu poete şi poeţi tineri „gen z poetry 2/3“, a căror creaţie, în opinia redacţiei, este ilustrată de „afectări postmoderniste sau de încercări voioase de experimentalism ludic“.

Cu totul remarcabilă, grafica modernă, aerisită a numărului. (R.C.)

O surpriză plăcută vine de la Ploieşti: primul număr al noii serii a revistei Atitudini – dedicat postcomunismului – este consistent şi incitant. Redactorul-şef, Dan Gulea, punctează în Argument: „Într-o lume în care, pe piaţa liberă, există o abundenţă fără precedent de mărfuri, verificabilă nu doar pe un singur meridian, în momentul în care trăim cea mai fastă perioadă din întreaga istorie a noastră, există tocmai pericolul ca abundenţa de mărfuri să producă fenomene aberante de tipul consumismului, pentru că publicul este în general dezorientat chiar de aceste nenumărate varietăţi şi sortimente“. Dan Gulea contribuie cu încă două texte, Cap şi pajură, Confortul alegerilor binare, în care recenzează recente apariţii editoriale dedicate fenomenului discutat. Chiar şi poezia pare să intre în arena dezbaterii politice, umbra postcomunismului făcându-şi simţită prezenţa în versurile lui Silvian David: „Iar dacă la reuniunea de 10 ani de la terminarea liceului profesorii/ ne-au spus, mâhniţi, că notele noastre de 7 reprezintă azi note de 10,/ în timp ce noi discutăm despre comunism şi postcomunism în cultură/ mă tem că subcultura devine noua cultură…“ Un dosar reuşit dedicat celor trei volume ale albumului Traversând Ploieştii alcătuit de inginerul Alin Tomozei trezeşte interesul asupra acestui oraş eclipsat de capitală (recunosc că l-am văzut doar din tren), inversând raportul dintre centru şi periferie: Calea Bucureşti e „poarta de intrare“ a oraşului, Bucureştiul fiind, de fapt, „un oraş de la marginea Ploieştiului“. (T.D.)