Nervii mei sunt şoricei care aşteaptă cuminţi în şir indian injecţia letală
la raionul de obiecte casnice. Aici poţi găsi căni cu scris stilizat
Iubirea se află în tot ce faci, unde a fost iubire
când un boschetar a apărut din spate şi m-a strâns de sâni
în timp ce mergeam să cumpăr roşii şi absorbante.
Să fii femeie vine cu tot felul de lucruri enervante
cu care ajungi să te obişnuieşti în timp – menstruaţie,
glande hormonale care se comportă ca drăcuşori
pe zece tipuri de energizante, atingeri nepotrivite
din partea necunoscuţilor pe străduţe pustii unde te afli
doar pentru că ai nevoie de strictul necesar.
Unde a fost iubire când 55% din români au votat că
violul poate fi justificat, unde a fost iubire când fata
de pe bulevard a ars de vie după ce a fost bătută până la leşin
unde.
Într-o seară am povestit în bucătărie şi ţi-am zis
că simt tot mai tare că locul meu nu e aici. Nu
îmi place facultatea pe care mi-am ales-o, nu cred că
o să mai scriu, nu sunt de aici, nu e vorba de oraş,
de ţară, nici măcar de secol. Ar fi trebuit să fiu
un personaj din desene animate care îi face pe copii să râdă.
Am povestit în bucătărie şi ţi-am zis că de la o vreme
nu mai pot să simt decât tristeţe. Tristeţe
când îmi mănânc cerealele cu lapte, tristeţe
când aştept să se schimbe culoarea semaforului, tristeţe
când ies cu prietenii, tristeţe când văd un film de comedie, tristeţe
când îmi cumpăr o bluză care îmi place, tristeţe
când un bărbat îmi spune că sunt frumoasă, tristeţe
când mă bag seara în pat. Toată tristeţea asta
s-a înfăşurat în jurul meu ca un sac de dormit.
Există în mine un loc plin de verdeaţă
unde copiii joacă fotbal cu o sticlă
în lumina dogoritoare a soarelui dintr-un sătuc din Mexic,
iar toată căldura produsă de fumul fabricii din depărtare
e iubire. Şi unde n-a fost iubire să ia şi să dea de la mine.
În punguţe colorate cu faţa lui Moş Crăciun
la serbările şcolare, pentru fiecare copil care
o să devină om mare şi o să se scufunde în tristeţe.
Coping mechanisms
It’s hard to imagine a set of circumstances
that would facilitate abuse so much
as the ones we’ve been living under.
(The Atlantic – The Worst Situation Imaginable for Family Violence
All over the world, adults and children have been
quarantined for weeks with people who hurt them)
Într-una din fanteziile mele, iau un autobuz
şi plec în Elveţia fără să spun nimănui. Pe drum are loc
un accident în urma căruia îmi pierd definitiv memoria.
Un copil care încă nu stăpâneşte abecedarul
caută pe Google Voluntari pentru ecsperimente
ştinţifice să-ţi şteargă amintirile şi să ţi le pună
pe ale alcuiva în cap. Fraţii Grimm n-au scris poveşti,
au inventat portaluri să-i ajute să se teleporteze
pe toţi copiii care în loc să facă parte din familii
au făcut parte din statistici. Când eram mică scriam
despre tristeţe că Sper să merg în excursie la
castelul unde arunci un bănuţ într-o fântână
şi îţi pui o dorinţă şi să îmi doresc să o mănânce
o vrăjitoare rea. M-am făcut mare şi data viitoare
când o să merg în excursie la castelul ăla
doar o să înlocuiesc tristeţea cu părinţii răi.
Tristeţea nu iese din bârlog dacă nu-i pregăteşte
nimeni o prăjitură al cărei miros să o ademenească
asemenea unui duh din desene. Ea creşte şi se întinde
ca o plantă în jurul căsuţelor care adăpostesc sufletele
copiilor pe uşile cărora vei găsi plăcuţe cu inscripţia
când nu sunt acasă mă simt cel mai acasă. Dacă
aş rescrie Hansel şi Gretel, în căsuţa din turtă dulce
şi-ar găsi sfârşitul cei care nu merită să fie părinţi.
Există un nou trend printre serialele poliţiste,
găsirea psihopaţilor care torturează oamenii
care le fac rău altora. Pentru mine sunt supereroi.
Rezistă fiecare cum poate zilele astea. Singurul lucru
care mă mai ajută să ţin pasul cu luciditatea sunt
discuţiile pe care le am cu câinele – Uite, aseară
am visat că eram în pat cu scriitorul meu preferat,
într-o cameră cu pereţi albaştri, unde intra slab
lumina pe geam. Eram foarte speriată. Mi-a dat părul
din ochi şi mi-a spus să fiu liniştită, că e aici, la fel
cum a făcut în toate poemele pe care i le-am citit.
dacă te întrebi vreodată ce mai fac