Carte românească la Budapesta
Nu departe de Mammut, un centru comercial pe care prietenii mei care merg frecvent la Budapesta îl ştiu bine, într-un parc, o fabrică dezafectată a fost transformată în spaţiu de cultură. Acolo s-a desfăşurat, între 24 şi 27 aprilie a.c., Festivalul Internaţional al Cărţii de la Budapesta, o manifestare ajunsă la a XXI-a ediţie. Graţie Ministerului român al Culturii, care a organizat, în colaborare cu Institutul Cultural Român din Budapesta, participarea noastră la acest salon de carte, România a fost anul acesta prezentă cu o delegaţie strălucită: Radu Aldulescu, Daniel Cristea-Enache, Filip Florian, Matei Florian, Norman Manea, Doina Ruşti, Simona Sora. În zarva tîrgului de carte, în care toate standurile erau cam la fel, cel al României a reuşit să se singularizeze, şi anume în bine, căci îşi prezenta cărţile şi autorii, aşadar cărţile lor încununate de fotografii, pe nişte trunchiuri de piramide la fel de suple ca gîtul unei girafe. Sau, de ce nu, ca nişte scări care urcau spre cer.
Dezbaterile, lecturile şi lansările de carte au fost organizate şi în frumoasa clădire a Institutului Cultural Român din Budapesta – de pildă, o masă rotundă cu întreaga delegaţie, pe tema „Literatura şi cultura română în contextul globalizării. O nouă şansă pentru artiştii şi gânditorii români?“, la care a asistat un public select şi numeros. Cele mai multe evenimente au fost însă organizate chiar la tîrg, unde au fost lansate cărţi apărute în limba maghiară: Zogru de Doina Ruşti, traducere în limba maghiară de Enikø Szenkovits, Sétatér Kulturális Egyesület; Vizuina/Odú de Norman Manea, traducere în limba maghiară de Gabriella Koszta, Editura Kossuth; Proorocii Ierusalimului/Jeruzsálem prófétái, de Radu Aldulescu, traducere în limba maghiară de Teréz Kirilla, Editura Napkút; Băiuţeii/Kölyök Utca, de Matei Florian şi Filip Florian, traducere în limba maghiară de László Lövétei Lázár, Editura Bookart, 2013. La standul României a fost prezentat romanul Hotel Universal de Simona Sora, care a făcut o lectură.
La fel, tot aici a fost prezentat volumul Márta jelenései de Marta Petreu, traducere în limba maghiară de Rudolf Németi, prefaţă de Anna Szabó T., Editura Palamart, 2014.
N-am stat la Budapesta decît o zi, destul să îi admir încă o dată splendoarea şi făloşenia şi să observ reuşita standului românesc, precum şi masiva prezenţă a scriitorilor români acolo; scriitori pe care publicul nu i-a lăsat nici o clipă stingheri şi singuri, dimpotrivă. (A.)