un număr; vegetaţie pitică

 

Letiţia Ilea

 

un număr

 

cu care trebuie să te obişnuieşti

să-l spui la doctor la slujbă la paşapoarte

să-l accepţi chiar dacă nu se potriveşte

cu felul tău copilăresc de a râde

cu durerea bătrânească din genunchi

doar un număr: jumătate din ce?

o bancnotă de 50 suspect de nouă

dacă te uiţi cu atenţie desluşeşti semnele falsului

doamnă vânzătoare aş dori câteva boabe de zmeură

două nuci verzi şi un kilogram de monezi rest

 

 

vegetaţie pitică

 

 

ai scris cel mai adesea

despre o pierdere

tata mulţi prieteni câţiva ani frumoşi

cu fiecare literă aşternută pe ecran

cei duşi se fixau şi mai tare în locul

fără întoarcere

distanţa devenea definitivă

şi durerea ţi se încrusta în inimă

aşa cum apa erodează ţărmul unei insule

apoi a crescut o vegetaţie pitică

cu rădăcini torsionate şi tulpini pârjolite

ai numit-o viaţă şi te-ai bucurat

cum se bucură câinele de un ţarc îngust

după ce a stat ani în şir în lanţ

acum cei duşi nu se mai întorc

nici măcar în vis

cuvintele se înlănţuie pe ecran

desprinse de sensul lor

apa acoperă insula în fiecare noapte

plantele pitice plutesc

cu rădăcinile în sus