[Pe plic]
Domnului
Radu Stanca, Str. Şaguna 8, Sibiu
Exp.
Bdl. Elisabeta 95b, Bucureşti
Bucureşti, 8 August 1947
Dragă Radu,
Dacă condeiul tău suferă de o moleşeală de vacanţă (lucrul acesta îl spui tu, eu nu mi-am dat seama; autorul „Aforismelor“ a început să sufere de excese de modestie? Nu ar fi în tradiţia Cercului şi mai ales a congenialului său Ion Negoiţescu), al meu suferă de o altă boală mai gravă pe care nu ajung s-o definesc, să-i dau un nume. Îţi comunic doar că e bolnav şi deci – consecinţa naturală a acestui fapt – tot ce-ţi voi scrie nu va fi deloc stil „pentru posteritate“, mai curând un stil telegrafic cu veşti precise şi scurte.
Îmi pare rău că trebuie să-ţi comunic o veste şi bună şi rea – sau mai curând aceeaşi veste – ca o monedă cu două feţe – pajura bună: am obţinut bursa pentru Paris – pajura înnegrită: Nego n-a obţinut-o. Şi asta, după cât am aflat, mai ales pentru că Institutul a vrut să trimeată în Franţa meşteşugari ai profesiunii, oameni fie ei mediocri dar conştiincioşi şi hotărâţi să se întoarcă aici şi să-şi urmeze cariera. Nici nu poţi să-ţi închipui cât de rău îmi pare pentru Nego, făcusem atâtea planuri pentru un Paris împreună, încât mi se pare că voi pleca înjumătăţită acolo – de voi pleca…, spun eu. Dacă voi putea pleca – cu toată bursa, lucru e foarte greu de înfăptuit, din ce în ce mai greu chiar. Până în septembrie însă nu pot fi sigură de nimic. Dacă cumva izbutesc să plec, îmi pare foarte bine (nu mai e nevoie să-ţi spun cât îmi pare de bine) dar în acelaşi timp am şi un regret: proiectele noastre de teatru comun vor rămâne pentru mine proiecte… tu singur vei putea realiza – capetele de pod care „trebuiau să ne ducă în frontul teatrului“.
În orice caz, dacă nu sunt aici şi dacă pentru teatrul din Bucureşti îţi trebuiesc elemente, adresează-te lui Gely Bossie1 şi Sabina Thomas2. Mi-ar fi plăcut să am înainte de plecarea mea (si départ il y a) un text cu „Capriciile Marianei“ şi să lucrez la el cu Sabina, care, în tot ce ar fi repertoriu francez şi în special Marivaux, Beaumarchais, Musset – Giraudoux, v-ar putea fi, cred eu, de mare folos. Are stările emotive foarte uşor declanşabile şi [în] trecerile dintre stări nervoase excesive e foarte rapidă. Foarte mare adaptabilitate la orice atmosferă, multă fluiditate interioară. Încearcă cu ea scene de nervozitate extremă: nebunie sau isterie – vei avea rezultate extraordinare. În Hamlet – o Ofelie excelentă în momentul nebuniei – în Tessa lui Margaret Kennedy – o Tessa cum nu văd alta în teatrul nostru tânăr. Cu Gely Bossie, mai mult roluri intelectuale, de cap – cu explozii rare, dar puternice – momente excepţionale. Apoi, Gely mai e şi un bun sfătuitor, cunoscător de teatru şi bun critic dramatic. Dacă ai nevoie de ele, scrie-mi, şi apoi, după plecarea mea, scrie-le direct.
Deocamdată nu mă ocupă nimic în afară de Goethe, care constituie o revelaţie întârziată dar cu atât mai puternică, care mă conduce pe drumuri siguri (sic!) şi largi spre literatura germană. După Faust şi al doilea Faust – am luat studiul lui Gundolf asupra lui Goethe. Vreau neapărat să discut cu tine, ca un proiect nerealizabil încă, dar un proiect pentru epoca de mare maturitate, o încercare de punere în scenă a celor două Faust-uri şi în special [a] celui de-al doilea.
Plec mâine la Mangalia. Cel mai târziu la 1 sept. voi fi înapoi. Scrie-mi aici şi dă-mi cât mai multe veşti despre tine şi teatru.
Bravo pentru Dona Juana3!
Cu afectuoasă prietenie,
Monica
Note:
1 Ligia Bossie, ulterior actriţă la Teatrul din Sibiu.
2 Sabine Thomas, actriţă neprofesionistă, care, în 1958, o interpretează pe Elvira Vorvoreanu în filmul Bijuterii de familie, după nuvela lui Petru Dumitriu.
3 Comedia tragică Dona Juana a lui Radu Stanca primise, în vara lui 1947, Premiul „Sburătorul“, decernat de Asociaţia „Prietenii lui E. Lovinescu“.
Transcriere de Doti Stanca
Revizuire de Ion Vartic şi Oana Goia
Note de Ion Vartic