Naşterea filosofiei arabe

 

Andrei Marinca

 

 

Prima ediţie în limba română a tratatului Despre filosofia primă, redactat de filosoful arab al-Kindī, a fost recent publicată la Editura Polirom, în traducerea lui George Grigore, însoţită de comentariile traducătorului şi de studiul introductiv al Laurei Sitaru. Volumul are în plus faţă de celelalte ediţii moderne un tabel analitic foarte util, iar aparatul de note conţine surse inedite ce clarifică îndeosebi aportul filosofiei antice în cristalizarea filosofiei arabe timpurii. Tratatul, scris la Bagdad în secolul al ix-lea, a supravieţuit parţial, însă cele patru capitole care au ajuns până la noi pot servi drept introducere în gândirea lui al-Kindī, întrucât familiarizează cititorul cu o etapă a culturii filosofice arabe aflată la început de drum şi în care lui al-Kindī îi revine rolul celui care contribuie decisiv la formarea unei limbi filosofice. Acest rol este reliefat de însăşi traducerea oferită de profesorul George Grigore, explicând cum filosoful a recurs frecvent la cuvinte din limba literară, pe care le-a convertit în conceptele unui vocabular filosofic de inspiraţie aristotelică. Mai mult, adoptând un demers contextualizant, studiul profesoarei Laura Sitaru arată că efortul lui al-Kindī concură cu alte dezvoltări contemporane ale literaturii arabe.

Există mai multe motive pentru care lectura acestui volum se impune oricui doreşte să înţeleagă perioada de formare a filosofiei arabe, când întâlnirea cu tradiţia peripatetismului şi a neoplatonismului grec şi siriac l-a determinat pe al-Kindī să folosească aceste tradiţii ca pe un instrument apt să-i clarifice propria tradiţie religioasă. În primul rând, Despre filosofia primă reflectă un fundal istoric clar: când al-Kindī scrie acest tratat, el este membrul unei elite intelectuale concentrată în jurul curţii abbaside din Bagdad. De câteva generaţii, capitala califatului era centrul unei campanii impresionante de traducere în arabă a corpusului ştiinţific şi filosofic de limbă greacă, siriacă şi persană. Graţie acestor circumstanţe, al-Kindī ajunge să cunoască acest corpus, să-i recunoască valoarea şi să patroneze la rândul său producerea şi traducerea de texte filosofice. Din acelaşi mediu intelectual provin celebrul tratat Liber de causis şi parafraza la Enneadele lui Plotin, numită Teologia lui Aristotel, lucrări înrudite tematic cu Despre filosofia primă, în aşa fel încât posibila lor paternitate al-kindiană a fost frecvent sugerată.

Proiectul lui al-Kindī are ceva din fragilitatea oricărui început, căci se confruntă cu revendicările unei reflecţii filosofico-teologice arabe, kalām, care, deşi nu era complet străină de tradiţia filosofică greacă, era totuşi preocupată, mai ales, de consolidarea unei interpretări ortodoxe a islamului. Este astfel explicabil de ce al-Kindī îşi începe tratatul cu un elogiu al filosofiei prime orientat împotriva adversarilor săi şi în care susţine identitatea dintre adevărul cercetat prin intermediul metafizicii, pe de o parte, şi acelaşi adevăr transmis prin revelaţie divină, pe de alta.

 

Despre filosofia primă este un text ce ni-l prezintă pe al-Kindī drept un gânditor independent, care, atunci când preia toposuri ale filosofiei naturale sau ale metafizicii aristotelice, le resemnifică în vederea afirmării transcendenţei şi unităţii absolute ale principiului divin. Deşi adoptă unele doctrine ale filosofiei naturale aristotelice, precum imposibilitatea unui infinit actual, al-Kindī se opune tezei eternităţii lumii, împrumutând argumentele lui Ioan Filopon. Apoi, cadrul tradiţiei sale religioase îl determină pe filosoful arab să propună în locul imaginii aristotelice a primului motor, care punea lumea în mişcare prin dorinţa fiecărei fiinţe de a-i imita perfecţiunea, ideea unei divinităţi creatoare care donează fiecărei creaturi unitatea necesară pentru a subzista. Pornind de la această teză a principiului divin ca unitate absolută pe care limbajul nu o poate descrie eficient, al-Kindī schiţează proiectul unei teologii negative, a cărui amploare, din păcate, nu o cunoaştem astăzi, dată fiind starea fragmentară a tratatului.

Andrei Marinca

Naşterea filosofiei arabe (al‑Kindī, Despre filosofia primă, Iaşi, Polirom, 2017)

» anul XXVIII, 2017, nr. 11 (330)