Convorbiri Literare 150

 

 

A XXI-a ediţie a Zilelor Convorbirilor Literare s-a desfăşurat la Iaşi într-un perimetru restrâns şi dens de instituţii culturale. Filiala Uniunii Scriitorilor, Teatrul Luceafărul – unde Dan Puric a dedicat un spectacol de pantomimă special şi memorabil evenimentului –, restaurantul Hotelului Moldova, unde banchetele fastuoase au dobândit un aer remarcabil datorită jerbelor de idei ale creatorilor pe care îi reuneau, toate închipuiau un cerc simbolic în jurul Hotelului Ramada, gazdă a unora dintre participanţi. Acestui perimetru oarecum sacralizat prin prezenţa atâtor scriitori – nu le-aş putea preciza numărul, dar au fost cu siguranţă cel puţin vreo şaptezeci – i se adaugă sala festivă a Primăriei, unde a început (prin proiecţia unui film recapitulativ pe tema biografiei Convorbirilor) şi s-a încheiat (prin festivitatea premierilor) totul. Vizavi de edificiul administrativ se ridica impozantă Mitropolia, iar până să ajungi la ea, de-a lungul unei frumoase promenade, te întâmpina suavă şi melancolică zvelta dantelărie de la Trei Ierarhi.

Descinderea in corpore la Universitate, într-o sală splendid decorată de Sabin Bălaşa cu o interpretare picturală a Luceafărului eminescian, plină fiind ea de studenţi şi de elevi, a prilejuit şefului breslei scriitoriceşti, preşedintelui U.S.R. Nicolae Manolescu, un dialog viu cu sala, tot aşa cum, mai pe urmă, vizitarea cramei de la Cotnari a fost ocazia luării la cunoştinţă a surprinzătoarei Grase de Cotnari din promoţia 1984.

Bucuria apariţiei poetei Ileana Mălăncioiu, membră a Academiei Române, şi a altor chipuri ale literaturii române actuale a fost intensă şi luminoasă. Sub semnul acestei prezenţe faste, recitările de poeme rostuite cu acest prilej nu puteau fi decât delectabile, demne de amintire.

Dincolo de solemnitate, a fost şi destulă veselie. De la Convorbiri nu puteau lipsi cuvintele de spirit, şi poate cel mai memorabil a rămas cel al patronului festivităţilor, poetul Cassian Maria Spiridon, care a punctat că, dacă în vremuri de demult la revistă s-a lansat teza formei fără fond, vremurile mai noi au cunoscut formele fără... fonduri. Nu şi ediţia de faţă însă, unde ospitalitatea a fost susţinută logistic la cote reprezentative...

Spun, deci, din nou: La mulţi ani, Convorbiri Literare şi cât mai multă magnanimitate culturală! 

Amalia Lumei

Convorbiri Literare 150

» anul XXVIII, 2017, nr. 5 (324)