UN TELEFON DE LA…

Radu Cosaşu, vorbind despre Negoiţescu şi „Declaraţia“ lui publicată în serial în Apostrof, despre felul cum prizonierul în închisoare, pus să îşi facă autobiografia, încearcă să prevină represaliile asupra sa şi asupra prietenilor lui, uluitoarea dialectică a inteligenţei lui consumîndu-se în încercarea de a-şi feri prietenii etc., etc. Radu Cosaşu ştie, ca dovadă mostrele de „autobiografii“ din Supravieţuiri. Nego şi prietenii lui (excepţie, Radu Stanca, care a „citit“ epoca mai bine ca ei şi înaintea lor) nu ştiau nimic, credeau că e oarecum ca înainte… Voiau şi ei o revistă, ce mare lucru… Cosaşu despre textul lui Ion Vartic, tot despre Cerc, publicat în Apostrof nr. 7. Doamna Zorina Regman despre Negoiţescu. Şi aşa, cîţiva oameni care au trăit în epoca aceea, bucurîndu-se că a mai ieşit la iveală o frîntură din adevărul integral. Acela pentru care Cosaşu a plătit şi-a tot plătit, iar acum alţi autori plătesc de asemenea. Acela care nu pare să mai intereseze pe alţii. Căci s-a instalat epoca altor dogmatisme, prin nimic mai puţin periculoase decît acelea de pînă în 1989.