Familia, un număr nou-nouţ, cu autori pe care îi ştim, în cele mai multe cazuri, nu în toate, fireşte, din librărie şi din cărţile lor, nu puţine foarte bune, mai puţin din presa culturală. De pildă, la ancheta revistei: Mircea Cărtărescu, Augustin Cupşa, Vasile Ernu, Cristian Fulaş, Diana Geacar, Florin Irimia, Florin Lăzărescu, Tudor Ganea, Cosmin Leucuţa, Bogdan Munteanu, Ioana Nicolaie, Cosmin Perţa, Bogdan Răileanu, Andreea Răsuceanu, Lucian Dan Teodorovici, Tatiana Ţîbuleac, Radu Ţuculescu, Mihail Vakulovski. De citit. Cronici literare de Marius Miheţ (la pictovolumul, situat în artisticitate pură, al lui Felix Aftene şi Lucian Dan Teodorovici, „Mustaţa lui Dali…“), Adrian G. Romila (la „Cornul inorogului“ de Bogdan Creţu), Radu Bejan (la „Free Parking: Spre Automat…“ de Sebastian Big) ş.a.m.d. Şi, sigur, de citit textul lui Alexandru Seres despre cum anume au fost traduse interviurile lui Cioran în română. (E.F.)
În Convorbiri literare, numărul pe martie, Alex Vasiliu publică în continuare în serial o prezentare a vieţii şi operei lui Şostakovici, foarte interesantă; Simona Modreanu prezintă cel mai recent premiu Medicis, şi anume pe prozatoarea atipică Chloé Delaume; Magda Cârneci îşi continuă atipicul său „Jurnal spiritual“, Constantin Cubleşan scrie despre Timotei Cipariu, iar Antonio Patraş, cu profesionalismul pe care i-l cunoaştem, despre opera lui Mircea Anghelescu, ajuns la frumoasa vîrstă de 80 de ani. Îi urăm şi noi profesorului Mircea Anghelescu: La mulţi ani! Revista publică multe alte texte interesante, nu în ultimul rînd „Jurnalul“ lui Maiorescu, ajuns la anul 1900. (L.F.)