Café

În 6 octombrie a.c., o fostă angajată a FB-ului a descris, în faţa Congresului SUA, acest mediu de socializare ca fiind: dăunător, destabilizator al democraţiei, generator de disconfort psihic pentru persoane, producător de violenţă, produs socialmente toxic pentru copii şi tineri etc. Ceea ce se verifică zi de zi. Evident, ca în cazul energiei atomice, nu invenţia ca atare este de vină, ci numai şi numai cei care o folosesc în mod murdar, pentru distrugerea altora. Altfel, ar fi numai o modalitate printre altele de-a lua legătura cu alţi oameni. Dar anonimitatea îi permite oricărui asasin potenţial să se transforme într-unul real. Fapt care se verifică la noi şi pe FB, şi pe site-urile ziarelor, unde diverşi anonimi se grăbesc să-i insulte pe cei care au un nume. De ce? De-aia. Iese otrava din om mai ceva ca transpiraţia. • Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la prima vizită a lui Franz Liszt la Cluj. A cîntat în Palatul Redutei, într-o sală frumoasă, care mai există şi astăzi – şi în care au avut loc multe evenimente istorice. • S-a inventat radarul pentru sunetele care depăşesc pragul senzorial admisibil pentru urechea şi sănătatea omului. • În lumea astrofizicienilor, este aşteptată cu nerăbdare lansarea în spaţiu a „telescopului secolului“. Gîndit încă din 1990, de NASA, pentru a înlocui telescopul Hubble atunci lansat, realizat cu o întîrziere de 12 ani, telescopul are masa de 6200 kg, înălţimea de 12 m, lungimea de 22 de m. Din cauza dimensiunilor, este trimis în spaţiu împachetat, şi se va despacheta abia la destinaţie. La fabricarea unora dintre instrumentele lui a participat şi Europa, care în felul acesta obţine 15% din timpul total de observaţie. Numele telescopului este James-Webb Space Telescope (JWST) şi, spre deosebire de Hubble, care a fost plasat la „numai“ 600 km de planeta maternă, JWST va evolua la o distanţă mult mai mare de Terra, pentru a nu fi influenţat de radiaţia acesteia şi a Lunii. Oglinda telescopului are 25 mp, şi este protejată de razele Soarelui printr-un scut de dimensiunea unui teren de tenis, pentru a putea fi menţinută la –233 grade Celsius, condiţie necesară să poată observa Universul în infraroşu. Telescopul JWST va cerceta exoplanetele cu atmosfera lor cu tot, formarea primelor galaxii (cîndva, la aproximativ 400 000 de ani după Big Bang), formarea planetelor, originea găurilor negre supermasive. Costul telescopului a fost de 10 miliarde de dolari. (Datoria externă a României, exprimată în euro, este în acest moment de: 131 miliarde de euro. Mă abţin s-o calculez în dolari. La fel, mă abţin să calculez cîte telescoape JWST s-ar putea contrui din banii ăştia.) (M.P.)