MARTA PETREU: „ATÎTA CONŞTIINŢĂ CÎTĂ TREBUIE… ŞI ATÎTA ŞTIINŢĂ CÎTĂ O POT AVEA“

Conform statisticilor europene, România deţine recordul absolut la numărul de morţi pe şosele: 96 de inşi la 1 milion de locuitori. După noi, Bulgaria, cu 90 de morţi la 1 milion de locuitori; în Norvegia, 22 de morţi pe şosele la un milion de locuitori, în Anglia, 27, în Spania, 37, în Franţa, 50… Sinistră întîietate! • Mai deţinem un record, cele mai scumpe gaze naturale din toată Europa. Parcă România avea şi mai are în subsol propriul gaz metan… • Nu ştim pe ce loc sîntem la tăierile legale şi ilegale de păduri, iar cînd jurnaliştii îşi iau inima-n dinţi să facă un documentar pe această temă, o păţesc precum Mihai Dragolea, Radu Constantin Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Boşutar, bătuţi la mijlocul lunii septembrie de un grup de indivizi înarmaţi, cu topoare şi furci!, într-o pădure de pe raza comunei Coşna (judeţul Suceava). Natural, agresorii jurnaliştilor sînt cercetaţi în libertate. • În clasamentul meseriilor periculoase, aceea de pădurar în România deţine, se pare, locul întîi: în ultimii cinci ani, la noi peste 180 de pădurari au fost ucişi sau bătuţi de hoţii de lemne. Există o lege care apără pădurile, există o lege care apără integritatea oamenilor, există legi care pedepsesc hoţia şi agresiunea. Şi sînt aplicate – invers. • Alt-fel, toată luna septembrie România a fermentat în mîlul gros al gîlcevilor politice, complet neinteresante pentru populaţie şi cu desăvîrşire impudice. Populaţiei îi pasă cum trăieşte şi a ajuns, din cauza inflaţiei şi a măririi preţurilor, să se intereseze numai de supravieţuire, nicidecum de baletul ameninţărilor şi insultelor pe care şi le-au aruncat reciproc, cu o ingeniozitate remarcabilă, politicienii români. Singurul lucru care n-a contat în lunga lor gîlceavă a fost starea naţiei. • La noi nu există oameni de stat sau oameni politici, ci doar politicieni: primii acţionează în interesul general al patriei şi al populaţiei; iar politicienii, în interesul lor şi-al grupului lor. • În 1872, Maiorescu formula imperativul său etico-politic pentru clasa de sus şi oamenii politici: „nouă nu ne rămîne pentru existenţa noastră naţională altă alternativă decît de a cere de la clasele noastre culte atîta conştiinţă cîtă trebuie să o aibă şi atîta ştiinţă cîtă o pot avea“. Era realist, recunoştea că nu pe toţi îi duce capul să aibă maximum de ştiinţă; şi maximalist din punct de vedere moral-politic, pretinzînd atîta conştiinţă cîtă este nevoie pentru buna funcţionare a ţării, în interesul cetăţenilor ei. De-ar fi să evaluăm clasa politică românească după criteriile maioresciene, oare cîţi dintre politicienii de azi ar trece testul? • Şi a început anul şcolar – cu preoţi. Stat laic, fireşte (sau nu mai este?), România şi-a deschis şcolile cu o sfeştanie. • După un studiu prezentat în „Science & Vie“, zgomotul urban este clasat de specialiştii în sănătate publică ca reziduu toxic al activităţii umane, o formă de poluare „nevăzută“ însă „ucigaşă“, cu costuri pe sistemul cardio-vascular şi pe acela cerebral ale omului; pragul la care încep să apară daunele pentru organismul uman: 53 decibeli. Un automobil produce 60 dB, un camion 80, un concert rock 110dB, un avion în decolare 120dB. Şi aşa mai departe. Zgomotul afectează omul, plantele şi animalele. Este regretabil că cercetătorii care se ocupă de problemă nu vin şi-n România, unde nu tu avioane pe deasupra oraşelor mari, nu zgomot stradal de la maşini, de la construcţii şi reparaţii etc., nu festivaluri gigantice în miezul oraşelor, ci, ca-n rai, numai numai linişte şi pace• În timp ce la Cluj avioanele decolează şi aterizează numai între orele 4 dimineaţa şi 1 noaptea, afară, în lumea largă, cercetătorii se străduiesc să identifice metoda cea mai rapidă pentru călătoriile interstelare. Asta, deoarece cu toţii ştiu, de la Stephen Hawking citire, cum că în 2600 Pămîntul va fi un glob de foc (– şi cînd te gîndeşti că din 1850 pînă azi, temperatura pe Terra a crescut cu numai 1,1 grade!). Pe hîrtie le ies toate calculele; de exemplu, un motor cu unde gravitaţionale, care ar manipula continuum-ul spaţiu-timp, ar face ca o călătorie pînă la Lună să dureze 1,25 secunde, pînă la Marte 3 minute, iar pînă la Alpha Centauri 4,3 ani. Năzdrăvănie curată. O asemenea navetă spaţială n-ar avea nevoie decît ca 10 la sută din masa Soarelui să fie tranformată în energie. Nu la preţurile din România de azi, fireşte.

1 octombrie 2021

• Maria Alexandrescu Vianu, Floarea de luminã.