ION VARTIC: PROPUNERE PENTRU O VIITOARE…

Propunere pentru o viitoare cercetare Blaga. Apropo de cei care, fără să îl cunoască cu adevărat, strîmbă din nas cînd aud de sistemul filosofic (1665 pagini la Fundaţiile Regale) al lui Blaga şi apropo de năiştii care nu se mai satură să se închine la grămăjoara de mucuri de idei furate de la alţii a lui dom’ Nae… Mi-am amintit şi de unii, şi de ceilalţi, citind Caietul 1, 2018, al revistei Spiegelungen (adică „Oglindiri“), scos de Institutul pentru Cultura Germană şi Istoria Europei de Sud-Est, de pe lîngă Universitatea „Ludwig-Maximilian“ din München. Aici, Rainer Schubert, traductătorul german al Cenzurii transcendente (Berlin, 2015), schiţează o incitantă „Propunere pentru o viitoare cercetare Blaga“. Într-o posibilă teză de doctorat, ar urma să fie conturat raportul dintre Blaga şi fenomenologie, în care s-ar urmări îndeosebi relaţia filosofului român cu Heidegger. Cu diferenţe: la Blaga e vorba despre o metafizică a cunoaşterii, la Heidegger, de o ontologie. Cu o „asemănare structurală“, privită cu nuanţele ei diferite, ajungînd la o paralelă între „Ascunsul“ (Verborgene) lui Heidegger şi „Misterul“ lui Blaga. De aici, concluzia că în privinţa „tăcerii” între cei doi gînditori ar exista o „pronunţată relaţie“. Tot în acest Caiet, un alt excelent cunoscător al lui Blaga, poetul Roland Erb, publică o meticuloasă evocare despre Apropierea mea de literatura română. Dintre numeroasele lui traduceri făcute din literatura română, o menţiune aparte merită aceea a Cimitirului Buna-Vestire, romanul lui Arghezi; după cum ne precizează şi Roland Erb, în tălmăcirea sa, romanul arghezian a făcut o asemenea senzaţie, încît poetul Hans Magnus Enzensberger l-a reeditat în seria de opere pe care o coordonează. (Ion Vartic)