Ne-au vizitat la redacţie: Roxana Croitoru, cu cele mai proaspete ştiri din lumea teatrului; Ion Vartic, cu veşti despre studenţii teatrologi, care îl citesc pe Camil Petrescu utilizînd grila astronomică; Flavius Lucăcel, cu o reprezentaţie ad hoc de „Teatru în şură“ şi ştiri despre sătenii din judeţul Sălaj; Nora Colţea, cu salutări de la Andrei Şerban; Constantin Cubleşan, pentru că a scăpat uşor (la pungă, fireşte!) de la anaf, Sorin-Mihai Grad, cu probleme de optimizare din lumea universitară germană, iată dovada:
Gema Brăduţ, cu „Logica“ zilelor noastre; Adrian Grecu, să controleze situl apostrofic; Edit Fogarasi, interesată de Leonardo şi schiţele lui; Alex Baumgarten, cu veşti despre albine; Alexandru Florin Rădulea, cu manuscrise; mesagerii dlui Mihai Măniuţiu, cu cea mai recentă carte a poetului; George State, cu veşti despre băieţii săi şi şcolile lor, precum şi despre al doilea volum al integralei Celan, tocmai apărut la Polirom. Poştaşul, furnizorii, admiratorii, cumpărătorii.
*
Patruzeci la sută dintre insectele globului sînt ameninţate cu extincţia în anii imediat următori, spun biologii. Printre speciile în declin accelerat, fluturii, libelulele, albinele, bondarii, scarabeii, cosaşii, mămăruţele. Biologii enumeră beneficiile pe care le aduc aceste insecte: polenizarea, distrugerea unor insecte prădătoare, reciclarea materiilor organice. Ca urmare a declinului lor, a scăzut, prin înfometare, numărul păsărilor. Urmează, la capătul lanţului trofic, omul.
*
Încă un copil editat genetic, se pare că în scopul de a-i îmbunătăţi capacităţile cognitive, se află pe cale de a se naşte, tot în China. Se ştie că anul trecut acolo s-au născut, datorită cercetătorului chinez Jiankui He, o pereche de gemeni cu genomul modificat prin „CRISPR-Cas 9“ (acesta este un instrument de manipulare genetică, similar editorului de text „Fiind/Replace“, pus la punct nu cu mulţi ani în urmă, în 2012 exact, de două geniale cercetătoare, Jennifer Doudna şi Emmanuelle Charpentier). În curînd, „supraomul“ lui Nietzsche, nu? Şi cine ştie cîte bizarerii… Pentru că, dacă ceva este cu putinţă, omul, ca fiinţă generică, nu se abţine şi face să devină realitate.
*
Datele de tip informatic („numeric“) despre Catedrala Notre-Dame din Paris, care a ars dramatic acum o lună, vor ajuta la reconstruirea ei fidelă, spune presa franceză. Reamintim că piatra de temelie a catedralei a fost pusă în anul 1163.
*
Calea Laptelui are două „hornuri“ gigantice, fiecare de dimensiunea de 500 ani-lumină, situate perpendicular pe planul galaxiei. Prin ele este evacuată energia aflată la mai multe milioane de grade pe care o produce centrul galaxiei noastre, adică gaura neagră din miezul Căii Lactee. Cele două hornuri prin care ies în spaţii raze x şi gamma au fost fotografiate de satelitul european xmm Newton.
*
La originea lor, balenele erau mamifere de uscat, cu patru labe. Urmează să aflăm că specia umană s-a născut în aer.
*
Dacă fiinţele tot pot fi „editate genetic“, atunci cercetătorii de la un institut zoologic din China împreună cu cîţiva colegi de la Universitatea americană Carolina de Nord s-au jucat şi cu maimuţele: au editat genomul unor macaci prin adaosul de gene umane. Au rezultat maimuţe cu un creier mai mare şi cu performanţe cognitive crescute.
*
Cel mai scump medicament din lume: unul genetic, conceput la o echipă de la Universitatea Berkeley din California, costă 755 000 euro (850 000 dolari) şi este format din gena pigmentului vizual. O singură injecţie în ochi, la preţul de mai sus, fireşte, redă vederea. Deocamdată, singurii beneficiari sînt şoarecii de laborator. Încercările clinice pe oameni urmează.