a3

• O carte – 5 convorbiri despre ştiinţă, cultură şi creaţie, de Viorel Barbu şi Eugen Munteanu, Editura Junimea, 2017 – îi prilejuieşte lui Ştefan Afloroaei un acut comentariu, întins pe două numere ale excelentei reviste Scriptor (numerele 7-8 şi 9-10 din 2018); filosoful intră în dialog cu autorii cărţii şi analizează felul în care cerinţa de astăzi a învăţămîntului superior românesc de a se integra în cercetarea internaţională de vîrf – ceea ce presupune folosirea altei limbi decît româna – afectează sau evoluţia interioară a culturii noastre, aceasta prin definiţie legată de limba română. Îmi amintesc că aceeaşi problemă o punea şi profesorul Mircea Flonta într-o recentă carte de-a sa. Întrebările pe care le ridică profesorul ieşean sînt cît se poate de îndreptăţite: de pildă, se întreabă ce urmări va avea asupra culturii noastre faptul că gîndirea conceptuală a creatorilor şi cercetătorilor români este formulată în alte limbi, nu în limba naţională. Problemă reală, dramatică, cu un răspuns previzibil şi deloc liniştitor. Mai ales că există şi o altă problemă, conexă: în ultima sută de ani, în mod repetat, inteligenţa românească a fost pierdută pentru România: ba prin războaiele mondiale, ba prin închisorile comuniste, ba prin valurile succesive de emigrări – valul de după 1990 fiind numai ultimul dintre ele. De cîte ori se poate autogenera şi autoregenera inteligenţa de vîrf a unei naţiuni, în astfel de condiţii? Eu nu cred că la nesfîrşit. Iar dacă gîndirea şi ştiinţa de vîrf se întîmplă în altă limbă, cum este acum tendinţa, atunci…

• În România literară, nr. 39, poeme de Mihai Gălăţanu, o pagină despre Dumitru Ţepeneag şi prezenţa sa la Praga, ca autor tradus în cehă, precum şi eseul lui George Volceanov despre Shakespeare. Cronici, comentarii, studii, ştiri.

• Numărul pe august, 8, al revistei Orizont, ne aduce aminte: „Cornel Ungureanu, 75“. La mulţi ani! Scriu despre distinsul critic Octavian Doclin, Marian Odangiu, Brînduşa Armanca, Tudorel Urian şi Marcel Tolcea.

• Steaua, nr. 7, din 2018, găzduieşte o miniantologie de poete, realizată de Ruxandra Cesereanu şi salutată de Adrian Popescu. Este vorba despre 34 de poete, în următoarea ordine a apariţiei în paginile revistei: Marta Petreu, Iulia Militaru, Ioana Nicolaie, Mariana Codruţ, Olga Ştefan, Svetlana Cârstean, Ana Blandiana, Irina Nechit, Elena Vlădăreanu, Iulia Pană, Letiţia Ilea, Alexandra Turcu, Floarea Ţuţuian, Medeea Iancu, Aura Maru, Eugenia Ţarălungă, Angela Marcovici, Moni Stănilă, Lia Faur, Magda Cîrneci, Codruţa Simina, Rodica Draghincescu, Carmen Firan, Luminiţa Urs, Alina Purcaru, Domnica Drumea, Miruna Vlada, Simona Popescu, Rita Chirian, Daniela Crăsnaru, Irina-Roxana Georgescu, Andra Rotaru, Ioana Ieronim, Ruxandra Cesereanu. Transcriu un vers, unul singur, din poemul Ruxandrei Cesereanu, cea care a avut energia de-a invita poetele la Steaua: „un cer înstelat sub pămînt, legea morală în torax”.

• Viaţa Românească, numărul 8 din 2018, Mircea Popa scrie despre Arghezi, Nicolae Prelipceanu despre „Ravagiile ignoranţei“ – (acestea fiind mult mai mari decât crede redactorul şef al publicaţiei). O poetă pe care nu o ştiam, premiată la începutul verii la Botoşani la concursul „Porni Luceafărul”, Veronica Ştefaneţ, atrage atenţia prin timbrul ei puternic; transcriu un poem scurt: Marinei Ţvetaeva// Aş fi vrut să merg alături, să te ţin de mână/ Să-mpart cu tine durerea,/ Aş fi vrut să fiu unul dintre copiii tăi/ Să-ţi acopăr fruntea cu săruturi/ Să-ţi citesc înainte de somn poveşti/ Din hârtiile de care stiloul tău s-a atins/ să construim nu ţinte – dar scuturi// Aş fi vrut să fiu unul dintre amanţii tăi/ Aş cere milă pentru tine de la sfinţi/ Dacă aş fi putut ţi-aş fi cumpărat/ Un revolver din magazinul de antichităţi/ Ca să te împuşti.

• În Vatra, nr. 6-7 din 2018, un grupaj consistent despre anul 1968 şi mişcările lui social-politice, în primul rînd mişcările de la Paris. Alex Cistelecan şi Alex Ciorogar, alcătuitorii grupajului, au formulat cîteva întrebări de ghidaj, dar participanţii la aceste pagini de evaluare istorică şi politică au ales să scrie fiecare pe legea lui. Colaborează la marcarea acestui an istoric Bogdan Ghiu, Mihai Dinu Gheorghiu, Vladimir Borţun (un text istorico-politic foarte consistent), Costi Rogozanu, Christian Moraru, Adriana Stan, Giordano Altarozzi, Dana Domsoni, Ciprian Bogdan, Andrei Chiţu, Claudiu Gaiu, Cosmin Cercel, Cristian Nichitean, Cristian Cercel, Lucian Butaru, Alex Boguş, Alex Matei, Ştefan Borbély, Alex Ciorogar, Vasile Spiridon, Mihai Ene, Anca Bucur, Adrian Matus, Daniel Clinci, Victor Morozov, iar în anexe, traduceri din texte ale unor participanţi la evenimente sau ale unor teoreticieni precum Adorno. Am mai citit: textul lui Alex Goldiş despre Moromeţii lui Preda, poemul Martori al Ioanei Ieronim, consideraţiile lui Iulian Boldea despre Echinox – şi acesta împlineşte 50 de ani… Ilustraţia lui Laurenţiu Ridichie merita un spaţiu mai generos.