a6

Poeme de Leo Butnaru

Donator tuturor

 

Tuturor ne e dat să vedem

uneori

cum se subţie

şi se întinde prelung

cea din urmă fâşie a apusului – relaxată

ca braţul din care

parcă

pentru muritori

Dumnezeu donează sânge…

 

 

*     *      *

 

Totul e de la Dumnezeu

numai Dumnezeu e de la Mama.

 

 

Hohot în zori

 

1

 

Se întâmplă că

în plină ceaţa dimineţii

sau în abundenta lumină a amiezii

vreun om

sau vreo fantomă mă întreabă ce mai fac.

 

– Bine, mersi, ca totdeauna.

Caut un sens….

 

Acelaşi: al vieţii…

 

2

 

Se întâmplă că vreun bătrân

la cei aproape

sau peste 100 de ani ai săi

de cum deschide ochii în zori

să prindă a râde în hohote:

De cum se trezi

iar îi veni să se întrebe

care e totuşi sensul vieţii…

 

 

Pentru sănătatea dumneavoastră

 

Pentru sănătatea dumneavoastră

evitaţi excesul de sare

zahăr şi grăsimi

 

consumaţi zilnic minimum 2 litri de apă

şi citiţi cel puţin două poeme.

 

(În genere

este bine să ştiţi

că excesul de poezie

nu dăunează sănătăţii dumneavoastră

ci din contră.)

 

Semn de Biblie

 

1

 

…de peste întinsul potopului care

începuse a-şi îngusta apele

porumbelul reveni la arcă

la Noe

în cioc cu o ramura de măslin…

Eu mă gândesc că

de-ar fi existat pe atunci Biblia

şi ea salvată în arcă

probabil Noe ar fi pus acea rămurea

între filele ei

semn de carte…

 

2

 

În fine

apele se potoliră.

 

Salvat la potop

când coborî din nou pe pământ

potenţialul creator şi-a zis:

 

„Iată şi vremea de a trece de la arca

la arta lui Noe”.

 

 

Peste mâini

 

Unii  – cu mâinile în vânătăi

alţii chiar cu mâinile bandajate…

 

cei mai mulţi dintre ei fiind cei care

au vrut să-şi ia destinul în

propriile mâini…

De regulă

asta se pedepseşte…

 

 

Săgetări, săgetări, săgetări…

 

adevărul seamănă atât de mult la toate ale lui cu Sfântul Sebastian…

 

Sfântul Sebastian mucenicul seamănă atât de mult cu adevărul

atât de săgetat

atât de săgetat… – cu supremul adevăr care

probabil

ţine totuşi

de legi post-mortem…