Poeme de Romulus Bucur

*  *  *

 

mîța paraschiva a crescut

la şcoală          nu va şti

niciodată cu certitudine

dacă e o biată orFELINÃ

sau dacă nu cumva     maică-sa

a dat-o acolo   să-şi facă

şi ea un rost în viață

locul ei preferat e pe dulap

pe nişte cutii   cu fişe

& alte hîrtii

apoi cum natura

(şi biblioteca) au oroare de vid

dacă momentan lipsesc cîteva cărți

de pe raft        cu solemnitate

le ia imediat locul

nu umblă

după şoareci fie ei şi de bibliotecă

– n-o lasă convingerile ei

pacifiste progresiste feliniste

de pe birou îşi ia să se joace

(ea susține că îşi exersează

caligrafia) doar pixuri de preferință

inscripționate

în semn de supremă

angajare intelectuală şi-a băgat

coada într-o carte deschisă pe masă

 

* *  *

 

uneori paraschiva îşi doreşte

să i se spună doamna apisiciței

şi nu fă, mîță   asta mai ales

cînd cotoiul vine mirosind suspect

cel mai probabil de la cine ştie ce

curvă maidaneză        nu că n-ar avea

ac de cojocul lui dar nu

te porți aşa cu o doamnă

ce puii mei

încă furioasă îşi aduce aminte

că e o maestră a simbiozei

şi se aşează tacticoasă lîngă mouse

ca s-o mîngîi

pînă şi cînd lucrezi

 

* *  *

 

o urmă de mîță pe plaja unei insule pustii

e tulburătoare în felul ei

ca atunci

cînd sună telefonul în mijlocul

cursului           vrem pisică?

hai că au găsit-o copiii

în curtea şcolii            acum o țin fetele

de la secretariat dar e ceva provizoriu

a ajuns la noi strînsă la piept

sub haină         şi pentru că era într-o vineri

i-am spus paraschiva

 

* *  *

 

mîța paraschiva te priveşte

cu ochi mari cînd vorbeşti

despre oarece etimologii

o întrebi

nu vrei cumva să-ți țin un curs

de istoria limbii           istoria

limbii zău

care

din noi e expert în limbi

aplicate modern & tradițional

unde cu gîndul nu gîndeşti

se întinde se

răstoarnă pe spate

izbucneşte

într-un rîs tăcut

 

* *  *

 

uneori mîța paraschiva visează

la o familie tradițională

cu serenadele

cotoilor punînd pe jar cartierul          apoi

ea în centrul atenției şi în general      în centrul

cercului lor     alegîndu-şi în cele din urmă

unul     preferabil acelaşi dar nimeni

nu poate şti dacă la anul o să-l mai găsească

apoi pisoii pentru care să facă rost de mîncare

după aia fiecare cu soarta sa

ca şi ea de altfel

gîndindu-se mai bine parcă preferă

să fie o pisică de apartament  sterilizată

dar stăpîna casei

ca noi toți de altfel