a1
Clujul în toamnă, adică în festivaluri
Au fost trei: Festivalul Naţional de Literatură, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, Festivalul Naţional de Teatru, onoarea de a candida pentru statura de „capitală europeană“ presupunînd însemnate costuri… România are din belşug două bogăţii, pămînt bun, pe de o parte, inteligenţă plus talent, pe de altă parte. Iar dacă pămîntul este lăsat, din păcate, necultivat, bine măcar că începem să ne punem în evidenţă talentul.
La Festivalul Naţional de Literatură, ediţia a doua, au fost prezenţi aproximativ 100 de scriitori, din toată ţara, iar pe lîngă dl Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, au fost prezenţi dl Ionuţ Vulpescu, ministrul culturii, dl Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, dl Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“. Şi alţi foşti şi prezenţi şi viitori demnitari, unii scriitori adevăraţi şi oameni de carte în sensul cel mai propriu al expresiei.
Dintre invitaţii din ţară: Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Radu F. Alexandru, Aurel Maria Baros, Mircea şi Rodica Braga, Leo Butnaru, Al. Cistelecan, Nicolae Corlat, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Adi Cristi, Vasile Dan, Marius Dobrescu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Horia Gârbea, Ioan Holban, Ion Horea, Mircea M. Ionescu, Adrian Lesenciuc, Emil Lungeanu, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Eugeniu Nistor, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Antonio Patraş, Emilian Galaicu-Păun, Ioan Es. Pop, Nicolae Prelipceanu, Cassian Maria Spiridon, Peter Sragher, Victor Stan, Lucian-Vasile Szabo, Traian Ştef, Petre Tănăsoaica, Cornel Mihai Ungureanu, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, Ionuţ Vulpescu, Mihai Zamfir. Clujenii, numeroşi, au fost gazde.
Două mese rotunde cu teme de-a dreptul academice, Şcoala Ardeleană şi începuturile modernităţii româneştişi Farmecul etimologiilor: Elogiu limbii române, au arătat cum pot fi scriitorii oameni de carte. Întîlnirile cu cititorii, reali şi potenţiali, organizate ca lecturi şi dezbateri, s-au petrecut cam peste tot, la Muzeul de Artă, la Universitatea „Babeş-Bolyai“, la liceele de vază din oraş şi chiar în stradă. Iar două expoziţii plastice, la Muzeul de Artă şi la Galeria „Stelei“, s-au lăsat cu folos pentru scriitori, cu pagubă pentru o pictoriţă, căci Irina Petraş şi-a dăruit tablourile.
Pentru marele premiu al festivalului au fost nominalizaţi scriitorii Graţiela Benga, Corin Braga, Rodica Braga, Al. Cistelecan, Dan Cristea, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Mircea M. Ionescu, Angelo Mitchievici, Doru Munteanu, Aurel Pantea, Doina Ruşti, Octavian Soviany, Victor Gh. Stan, George State, Maria Şleahtiţchi, Cornel Mihai Ungureanu, Dumitru Ungureanu. Juriul, alcătuit din Cornel Ungureanu, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Emilian Galaicu-Păun, Antonio Patraş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri, l-a ales pe Corin Braga, cu volumul Acedia: Jurnal de vise (Polirom, 2014), drept cîştigător. Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (preşedinte Irina Petraş) i-a fost decernat Premiul pentru cea mai bună filială a anului.
Festivalul Naţional de Literatură a fost organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.
*
Şi nu s-a terminat primul festival, şi al doilea, internaţional şi geamăn, căci de carte, a preluat la propriu ştafeta. Au putut fi auziţi şi văzuţi la FICT Antonio Gamoneda (Spania), Paul Emond (Belgia), Jacques De Decker (Belgia), Dorin Tudoran (SUA), Franz Hodjak (Germania), Dragomán György (Ungaria), Florence Noiville (Franţa), Jean-Louis Courriol (Franţa), Florica Ciodaru-Courriol (Franţa), Catalina Iliescu Gheorghiu (Spania), Mircea Măran (Serbia), D. R. Popescu (România), Augustin Buzura (România), Gabriela Adameşteanu (România), Dinu Flamând (România), Mircea Bochiş (România). Şi alţi vreo 50 sau mai mulţi invitaţi, scriitori, editori, pictori, cîntăreţi etc. din ţară sau din Cluj. Pe agenda festivalului, lansări de carte, concerte, expoziţii, mese rotunde, întîlniri cu scriitori, recitaluri de poezie ş.a.
Premiile festivalului, numeroase, au fost: 1. Antonio Gamoneda (Spania): Marele Premiu al FICT 2015, pentru opera sa de rang mondial; 2. Paul Emond (Belgia): Premiul „Reuniunea artelor“ pentru opera sa şi pentru contribuţii la dezvoltarea relaţiilor culturale româno-belgiene; 3. Jacques De Decker (Belgia): Premiul „Cetăţean de onoare al literaturii române“ pentru dezvoltarea relaţiilor culturale româno-belgiene; 4. Florence Noiville (Franţa): Premiul „Lumea e o carte“ pentru romanul Ataşamentul şi pentru promovarea literaturii în Le Monde; 5. D. R. Popescu (România): Premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei“; 6. Augustin Buzura (România): Premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei“; 7. Ion Mureşan (România): Premiul „Viaţa ca un poem“ pentru întreaga sa operă poetică; 8. Dorin Tudoran (SUA): Premiul „Voci glorioase“ ale scrisului românesc; 9. Franz Hodjak (Germania): Premiul „Aripa germană a Echinoxului“; 10. Dragomán György (Ungaria): Premiul „Cartea care dăinuie“ pentru romanul Regele alb; 11. Gabriela Adameşteanu (România): Premiul „Cartea care dăinuie“ pentru romanul Dimineaţa pierdută; 12. Jean-Louis Courriol (Franţa): Premiul „Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european“; 13. Florica Ciodaru-Courriol (Franţa): Premiul „Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european“; 14. Catalina Iliescu Gheorghiu (Spania): Premiul „Ambasador de onoare al literaturii române în spaţiul european“; 15. Mircea Măran (Serbia): Premiul „Cultura română fără frontiere“; 16.
Valentin Mic (Serbia): Premiul „Cultura română fără frontiere“; 17. Sanda Tomescu-Baciu (România): Premiul „Proba limbii române“ pentru traducerile din literatura norvegiană şi promovarea relaţiilor interculturale; 18. Rodica Lascu-Pop (România): Premiul „Proba limbii române“ pentru traducerile din literatura belgiană şi promovarea relaţiilor interculturale; 19. Mircea Bochiş (România): Premiul „Alexandru Căprariu – oameni în slujba cărţii“ pentru contribuţia originală în grafica de carte românească; 20. Victor Miron (România): Premiul „Cărţile pe faţă“ pentru promovarea cărţii în spaţiul virtual.
Organizatorii au fost Asociaţia Culturală Eikon, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca. Partener principal: Ministerul Culturii. Sponsor principal: Banca Transilvania. Iar factotumul festivalului a fost dl George Vasile Dâncu. (A.)