a1

După scriitorii vii, sînt evacuaţi şi cei morţi

Marta Petreu

          În urmă cu ceva vreme, Uniunea Scriitorilor şi a pierdut sediul din Calea Victoriei – în urma unui proces la care n a participat, căci se desfăşura între Primăria capitalei şi moştenitorii fostului proprietar al clădirii. Oricum, în numele principiului proprietăţii, nu ştiu cît de bine probat de moştenitori, scriitorii în viaţă au fost scoşi din sediul lor. Acum situaţia se repetă cu Muzeul Naţional al Literaturii Române – cu scriitorii morţi, aşadar,  ce trebuie evacuaţi şi ei din centrul capitalei, nu contează unde. Nu discut principiul proprietăţii. Mă limitez să observ că în vremea de azi, în România eliberată de totalitarism şi intrată în democraţie, cultura şi instituţiile ei nu şi mai găsesc locul şi sînt măturate ca un fleac oarecare, ca un muc de ţigară de pe trotuar, de exemplu, şi înlocuite cu nimic. După logica asta, în al treilea pas scriitorii vor fi scoşi din morminte, căci se va găsi cineva care să dovedească, prin acte olografe – ca în cazul Uniunii Artiştilor Plastici, care şi a pierdut sediul pe baza unui înscris datînd din august 1940, în care se vorbea despre strada N. Iorga, lucru atunci imposibil, căci Iorga mai era în viaţă şi numele lui nu devenise încă nume de stradă –, că cutare sau cutare mormînt, în care îşi doarme somnul cutare scriitor, de fapt îi aparţine.
O lege bine făcută a patrimoniului cultural ar fi putut apăra instituţiile de cultură de asemenea ofense, tracasări şi dezastre.